Când spui cărţi de dragoste, rişti să te loveşti de o grămadă de prejudecăţi. Dragostea e asociată cu siropul, cu dulcegăriile şi cu doamnele ce citesc câte o pagină emoţionate când aşteaptă la coafor. Nimic mai greşit. Sunt poveşti de dragoste minunate în literatură, departe de stereotipiile dulci, poveşti care emoţionează şi uimesc profund. Am făcut o listă cu zece dintre ele.

1. Matei Iliescu de Radu Petrescu este cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura română. Matei, adolescentul hipersensibil, o iubeşte pe Dora, o femeie mai în vârstă, măritată. Discuţiile dintre ei sunt lungi, întâlnirile secrete şi atmosfera cărţii are consistenţa unui aer parfumat şi ireal.

Şi… nimic. Aveam impresia, aşa, că iubeşti în mine o femeie care a încetat să mai existe de la un timp, o umbră.

2. Ada sau Ardoarea este povestea incestuoasă, stranie şi încurcată a lui Van şi Ada (fraţi vitregi), a căror pasiune secretă începe în copilărie, într-un timp nedefinit, pe Antiterra.

Mă pui la zid, iubitule, a spus Ada zâmbind palid. Nu ştiu. Te ador. Nu voi mai iubi pe nimeni niciodată aşa cum te ador pe tine, niciodată şi niciunde, nici în eternitae, nici în terrenitate, nici în Ladore, nici pe Terra, unde se spune că se duc sufletele noastre.

3. Zenobia de Gellu Naum – este imposibil de greu să vorbeşti coerent de Zenobia şi Gellu, despre Lygia şi Gellu. Zenobia este transfigurarea absolută a iubirii, pe care Gellu o iubeşte neinchipuit de mult. V-am zis că e cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura română? 🙂

cînd s-a ivit Zenobia, puteam să şi mor, puteam să mă sinucid, domnule, convins că o fac din dragoste, fără să ştiu că la puţini, la foarte puţini, le e dat să cunoască miracolul.

4. Intrarea soarelui de Cecilia Ştefănescu este povestea fantastică a doi copii ce descoperă iubirea, Sal şi Emi, pentru ca apoi să o regăsească, dincolo de timp, printr-o ciclicitate misterioasă, când sunt adulţi. Dacă mă întrebaţi, e una dintre cele mai faine cărţi apărute în ultimii ani la noi.

“Crezi că iubirea e făcută să fie pură? Ştiu că asta crezi.” Credea mai mult, că trebuie tăinuită, niciodată mărturisită, trăită.

5. Henry şi June – cine nu-i ştie pe Henry şi June? Sau pe Henry şi Anais? Poate pe Anais şi June? În tot acest triunghi amoros de o senzualitate extraordinară ce se întinde pe mai mult cărţi avem doi scriitori pentru care convenţiile sunt doar nişte fleacuri.

6. Gemenii de Cărtărescu e o poveste dincolo de trup, de biologie şi de identitate, care începe în concret şi se termină în ireal.

Am avut brusc sentimentul totului. Era o lumină palidă, o tensiune fără limite, o intuiţie fără comunicare. Am stat o clipă suspendaţi şi apoi, ca şopârlele dimineaţa, ne-am dezmorţit încetul cu încetul, revenind la viaţa noastră limitată.

Iar aici urmează cea mai fantastică metamorfoză a literaturii române.

7. Spuma zilelor e o altă latură suprarealistă, nebunească a iubirii, de un lirism absolut. Strania poveste a lui Chloe căreia boala îi creşte ca o floare în plămâni şi căreia Colin îi aduce alte flori, multe flori, pentru a o salva.

Colin dormea pe burtă, cu sulul de căpătîi în braţe, şi îi curgeau balele ca unui bătrîn bebeluş. Chloe pufni în rîs şi se lăsă-n genunchi alături de el ca să-l scuture cu toată forţa. Colin se trezi, se săltă în mîini, se-aşeză şi-o sărută înainte de-a deschide ochii. Chloe se lăsă în voia lui cu o anumită satisfacţie, călăuzindu-l spre locurile cele mai alese. Pielea îi era chihlimbarie şi gustoasă precum crema de migdale.

8. Şotron -ul lui Cortazar este expresia iubirii pentru Maga / Lucia, sub toate formele ei, de la adoraţie la revoltă, de la calm la pasiune şi de conştinţă la emoţie.

între mine şi Maga creşte un desiş de cuvinte, abia dacă ne despart cîteva ceasuri şi cîteva străzi şi acum chinul meu se numeşte chin, iubirea mea se numeşte iubire…

9. Dragoste în vremea holerei de Marquez este o carte despre dragostea imposibilă şi despre cum sentimentele nu ţin cont de trecerea timpului.

10. Lucrarea iubirii, de Gabriel Osmonde – e o carte dură, care vorbește direct, tranșant, uneori cinic și crud, dar în același timp foarte uman despre autenticitate, ipocrizie, măști, frumusețe, despre marginalii și, în esență, despre iubirea față de ceilalți (cronica aici).

Căci iubirea nu este nimic fără viziunea extatică a frumuseții amenințate în orice clipă de decădere fizică și de moarte.

Voi ce cărţi frumoase de dragoste aţi citit?

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

Cristina Foarfă

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


44 comentarii
  1. Pingback: Cele mai recente vești de la FILIT: structură, program și multe altele - Bookaholic

  2. AvatarArtemiza Adam

    “Iarna vajbei noastre” de John Steinbeck : ” Sotia mea,Mary a mea, adoarme la fel de lesne cum ai inchide usa unui dulap. De atatea ori am privit-o cu invidie cum adoarme. Trupul ei incantator se suceste de cateva ori, ca un vierme in gogoasa lui.(…)Zambeste in somn toata noaptea, iar ingatul ei rasuflarea parca toarce…”

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *