Cautare dupa "Adriana Babeți"

Pastile literare împotriva tristeţii – Prozac 2 de Adriana Babeţi

Cunoscuta scriitoare, eseistă şi profesoară universitară Adriana Babeţi a publicat, în 2014, al doilea volum din Prozac, intitulat Prozac 2: 90 de pastile împotriva tristeţii (Editura Polirom). Venind după Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), cel de-al doilea volum reia între copertele sale suita de texte publicistice apărute în Suplimentul de cultură, între aprilie 2009 şi decembrie 2011, la rubrica intitulată iniţial Secretul Adrianei, iar apoi Prozac. La acestea se mai adaugă – în prima secţiune, „Maculator” – câteva texte apărute tot în presă, scrise pentru diverse numere şi dosare din reviste („teme de casă”, cum le numeşte autoarea). De când se ştie, Adriana Babeţi a „cochetat” cu literatura – am pus între ghilimele termenul, pentru că – deşi autoarea îşi refuză, deseori, cu modestie, talentul literar –, articolele acestea de presă pun în lumină chiar acest lucru: ochiul şi tuşa de prozator. Citeşte tot articolul

Adriana Babeti la Teatrul National Bucuresti: Amazoanele pentru toti

Duminică, 2 martie, de la ora 11.00, în Sala Mică a Teatrului Naţional din Bucureşti va avea loc conferinţa „Amazoanele pentru toţi”, susţinută de Adriana Babeţi, unul dintre cei mai importanţi eseişti români contemporani. Eveniment prilejuit de apariţia recentă la Editura Polirom a volumului Amazoanele. O poveste, publicat în ediţie cartonată, în colecţia „Plural M”, disponibil şi în ediţie digitală. Volumul Adrianei Babeţi, Amazoanele. O poveste, a fost distins recent cu Premiul „Cartea Anului 2013”, acordat de revista România literară. Citeşte tot articolul


Un irezistibil tratat de amazonologie – “Amazoanele. O poveste” de Adriana Babeţi

Pentru că se apropie 1 şi 8 martie, vă propun spre lectură o carte formidabilă: Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013) de Adriana Babeţi – cunoscuta profesoară universitară de la Universitatea de Vest din Timişoara, reputată eseistă şi traducătoare, co-autoare, alături de Mircea Nedelciu şi Mircea Mihăieş, a primului nostru roman postmodern, Femeia în roşu (Cartea Românească, 1990, Polirom, 2008, 2011) şi autoare, printre altele, a antologiei Barbey D’Aurevilly, Dandysmul (selecţie şi traducere; Polirom, 1995, 2013), urmată de Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004). Amazoanele... Adrianei Babeţi reprezintă un adevărat eveniment editorial al anului care s-a încheiat. De curând, cartea – un volum de aproape 700 de pagini, rod al multor ani de cercetare – a primit, pe bună dreptate, Premiul „Cartea Anului” acordat de revista România literară. E o carte must have, o carte de citit de plăcere, de consultat la nevoie şi de ţinut în bibliotecă, pentru că – dincolo de erudiţia impresionantă –, e scrisă fermecător şi pasiona(n)t, ca un adevărat roman detectivistic, pornit în căutarea... amazoanelor. Citeşte tot articolul

Dandysmul, un fenomen fascinant – Barbey d’Aurevilly și Adriana Babeți

În 1995, Adriana Babeţi, cunoscuta eseistă şi scriitoare timişoreană, profesoară de literatură comparată la Universitatea de Vest, a publicat, în traducere românească, la Editura Polirom, sub titlul Dandysmul, două texte semnate de Barbey d’Aurevilly, Despre dandysm şi despre George Brummell şi Un precursor al dandysmului, pe care le-a însoţit de un studiu introductiv consistent, Dandy Ltd., dar şi de o – la fel de substanţială – addenda (aproape jumătate din paginile volumului), care adună şi alte texte sine qua non din bibliografia dandysmului (printre autori se numără Thomas Carlyle, Charles Baudelaire, Huysmans, Oscar Wilde, Marcel Proust, Albert Camus, Roland Barthes, Giuseppe Scaraffia ş.a.). În 2004, rod al unor ample cercetări de istorie literară şi culturală începute cu acest volum, Adriana Babeţi va reveni cu Dandysmul. O istorie, o carte nu numai obligatorie pentru bibliografia şi istoria fenomenului, dar şi fermecătoare. Citeşte tot articolul

Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez

Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul


Literatura română, o reușită la Livre Paris 2019 prin standul ICR

Prezenţa României la ediţia a 39-a a Livre Paris a fost un succes datorită volumelor, invitaților și manifestărilor organizate la standul Institutului Cultural Român. Ecoul costant în mass media românești și franceze pe toată perioada evenimentului a fost primul semnal al recunoașterii. Au fost apreciate numărul impresionant de vizitatori și invitaţi, printre care personalităţi de prim rang ale culturii române şi franceze, dar și înalți oficiali europeni, organizarea unor dezbateri pe teme de interes european, lansări și traduceri de cărţi. „Salonul de carte de la Paris a fost pus, anul acesta, sub semnul Europei. Iar inima culturală a Europei a bătut, spunem noi, în standul României. Dacă «literatura este numitorul comun al Europei», așa cum frumos s-a spus în încheierea dezbaterii dedicate istoriei literare comune estului și vestului, atunci numitorul comun al acestei ediții a salonului parizian a fost România”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.

Citeşte tot articolul

România la Livre Paris 2019 – a doua zi

Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat standul României de la Livre Paris.

Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Citeşte tot articolul


Prima zi la Livre Paris 2019 – ministrul francez al Culturii a vizitat standul ICR: „Este un mare succes!”

Cel mai mare eveniment dedicat cărţii în Franţa, Livre Paris, ediţia a 39-a, s-a deschis joi seară, la Porte de Versailles, în prezenţa unui public numeros, celebrând Europa şi valorile ei. La standul ICR, poziționat în centrul Salonului, sute de cărţi scrise în limba română și în limba franceză de autori contemporani au fost răsfoite de vizitatori. Vizita-supriză la standul României a fost, însă, a ministrului francez al Culturii, Frank Riester, care a fost întâmpinat de preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, alături de E.S. ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, E.S ambasadorul României la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, şi de Pierre Buhler, preşedintele Institutului Francez. Citeşte tot articolul


România, pregătită cu un stand-simbol al ICR pentru deschiderea celei de-a 39-a ediţii a Livre Paris

Seria evenimentelor organizate la Standul Institutului Cultural Român (ICR) va începe mâine, 14 martie, odată cu deschiderea oficială a celei de-a 39-a ediţii a Salonului Cărţii de la Paris (15-18 martie, Porte de Versailles). Pe lângă cele peste 20 de lansări de carte, ICR va găzdui dezbateri despre traduceri şi corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Citeşte tot articolul


O nouă librărie Humanitas la Timișoara și un nou magazin artizanal japonez Takumi – 14-15 decembrie, deschidere festivă și întâniri cu cei mai îndrăgiți autori

Am fost nevoiți să părăsim în două rânduri Timișoara. Am lăsat în urmă un loc care ne-a fost drag. Am revenit acum cu senzația că ne-am întors acasă, că ne-am regăsit prietenii și un oraș pe care îl iubim pentru istoria lui și pentru șarmul lui. Îi invităm pe timișoreni să vină și să se simtă bine la noi, în noua casă, printre cărți care le pot schimba viața și printre produse rafinate japoneze care, neîndoielnic, le-o vor înfrumuseța. – Gabriel Liiceanu Citeşte tot articolul

LitVest2018 – programul festivalului

Timișoara își reconfirmă statutul de Capitală a lecturilor publice. Prin LitVest 2018, 26-29 septembrie. Cel mai...internațional festival literar al Timișoarei și unul dintre cele mai creative din Europa a ajuns la cea de a șaptea ediție. B.J.T. lansează o serie de concepte noi: Masa de scris, BlackOut. Text-concerto Blazzaj etc. Începând cu 2018, LitVest va avea, ca invitat simbolic, unul dintre scriitorii dispăruți ai Timișoarei. Începem cu Dan Emilian Roșca (1957-2005), poet suprarealist de certă anvergură, a cărui operă este în curs de reeditare la B.J.T. Fototeca instituției se va îmbogăți prin pictorialele cu invitatele și invitații în ipostaze inedite, cel mai adesea unice, precum Dueliștii sau Punctul pe ii. LitVest generează spectacole de lectură și documente estetice. Festivalul este organizat de către Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, sub egida Consiliului Județean Timiș.

Invitate & Invitați. Adriana Babeți (România), Aase Berg (Suedia), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Haydar Ergülen (Turcia), Mina Gligorić (Serbia), Rosie Goldsmith (Marea Britanie), Walter Grond (Austria), Petru Ilieșu (România), Dan Lungu (România), Bogdan Munteanu (România), Alice Notley (S.U.A.), Víctor Rodríguez Núñez (Cuba), Cosmin Perța (România), Dan Emilian Roșca (1957-2005), Sudeep Sen (India), George Szirtes (Marea Britanie), Cătălin-Mihai Ștefan (România), Erkut Tokman (Turcia).

Miercuri, 26. 09 Orele 12 - 14, Piața Unirii, Pătura care citește. Deschidere LitVest.

Ora 18, FotoSinteză, retrospectivă fotografică a lecturilor publice marca B.J.T., Secția de Arte „Deliu Petroiu”, Bastion Theresia, corp A.

Joi, 27. 09

Ora 11, Literatura intră-n joc. Lecturi și dialoguri în licee.

Ora 18:30, LiteraTura TM, în colaborare cu Societatea de Transport Public Timișoara. O redescoperire literară a orașului, a „stațiilor”/ reperelor sale literare. Punct de pornire: Piața Libertății.

Vineri, 28. 09

Ora 11, Masa de lucru, actori cooordonați de către Claudiu Dogaru, vor recita fragmente din creația invitaților la LitVest 2018. Pe strada Vasile Alecsandri vor fi amplasate mese de scris și rafturi cu cărți.

Ora 19, Lecturi aprinse. Texte putere, Piața Unirii, intrarea dinspre str. V. Alecsandri. Lecturi în faruri de motocicletă, un nou format în colaborare cu Timișoara Bikers.

Sâmbătă, 29. 09

Ora 22, BlackOut, text-concerto Blazzaj. Concep/rt experimental, cu inserturi literare. Reflektor Venue, bd. Liviu Rebreanu colț cu Calea Șagului.


Despre Ivo Andrić și ”E un pod pe Drina…”, la Timișoara

Joi, 13 septembrie 2018, de la ora 18.30, la librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11) are loc un eveniment dedicat lui Ivo Andrić, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori de limbă sârbo-croată, cu ocazia apariției cărții ”E un pod pe Drina…” în Colecția Biblioteca Polirom, traducere şi note de Gellu Naum şi Ioana G. Seber. La eveniment vor vorbi Adriana Babeți, Radu Pavel Gheo și Dumitru Tucan.

Citeşte tot articolul

Călin-Andrei Mihăilescu: „Se spune că gîndacii îşi coboară antenele-n somn, dar sînt sensibili la cofeină” (interviu)

Recent, Călin-Andrei Mihăilescu a publicat volumul AFKA la editura Tracus Arte. A susținut un turneu de lecturi în Oradea, Cluj, Brașov și Timișoara, unde a prezentat alte două cărți coordonate de el: Criminalii şi crinii (2018) și La umbra Greciei în floare (2017), ambele semnate de Ion Stratan. Despre autor, Răzvan Petrescu scrie: „Într-o scrisoare din aprilie 1991, Daniel Barenboim sublinia: «Călin-Andrei Mihăilescu este o adevărată revelație. Sunetul bogat, rafinat și plin de culoare umple sala. Imaginea stereofonică a frazării oferă o extrem de precisă delimitare a notelor, dinamica este de excepție, iar tonalitatea, caldă, învăluitoare. De remarcat derapajele unei imaginații fără sfârșit, perfect controlate de umorul la pedală. Vastele cunoștințe de literatură comparată oferă partiturii o colosală fluiditate, cu care trece prin toată banda de frecvențe cognitive, fluiditate care nu se mai regăsește la vreun alt artist. Este atât de bun, încât poate face să sune splendid chiar și un pian mai vechi (cum ar fi un Bruckner din 1927), iar, pe o scenă geluită, nu are egal»”.

Citeşte tot articolul