Cautare dupa "Bacovia"
Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez
Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
Caracterul caleidoscopic al „Bibliografiei generale”
Bibliografie generală, romanul lui Mircea Horia Simionescu, este cel de-al doilea volum al fabulosului Ingenios bine temperat, fiind o scriere satirică și umoristică care ia în derâdere toate convențiile literare. Autorul opereză aici cu o serie de inserturi de surse livrești pe care le topește parodic în discursul său. Acesta resuscitează și redimensionează pattern-uri narative și stilistice, dezlănțuind un gigant carnaval al literaturii. Astfel, ia naștere o construcție multietajată, eterogenă, un mutant stilistic și narativ. Ingeniosul, pus pe șotii, sfidează nestingherit orice normă, limită sau convenție. De data aceasta, literatura joacă după regulile lui, iar el se prăpădește de râs (și de jale) în spatele cortinei.
Eseu de Dana Tudor
Radicalismele amfibii – „Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice”, de Paul Cernat
Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, cel mai recent volum semnat de Paul Cernat, îmbină la perfecție acribia istoricului literar cu jovialitatea cronicarului de întâmpinare. Sigur că, într-o oarecare măsură, se simt ecouri din Avangarda românească și complexul periferiei. Primul „val” , volumul din 2007 al lui Paul Cernat, însă aceste ecouri țin mai degrabă de eșafodajul istoric și nu de miza critică a volumului, cu totul alta acum decât în precedentul studiu. După cum o spune și autorul în Cuvânt introductiv, volumul acesta nu panoramează avangarda istorică de la noi și nici nu se vrea a fi o analiză la rece a modernismului literar și cultural. Altfel spus, nu e o lucrare de sinteză. Este, în schimb, o excelentă demonstrație a caracterului amfibiu pe care literatura de avangardă o are. De aici și titlul pascalian. Citeşte tot articolul
”Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului”, o antologie alcătuită de Claudiu Komartin, la Librăria din Centru
Interviu cu Ivan Stankov: „Literaturii bulgare îi place să schimbe locurile vieții și morții”
L-am întânit pe Ivan Stankov la librăria Humanitas Cișmigiu într-o dimineață friguroasă de noiembrie. Am vorbit mult, în limba română, pe care o iubește atât de mult, despre literatură și muzică, Bulgaria și România, trecut și prezent. Poate puțin și despre viitor. Ivan Stankov se afla de data aceasta în România pentru a-și lansa volumul Amintiri despre apă, re minor, tradus de Mariana Mangiulea Japot, și apărut la editura Humanitas anul acesta. Dincolo de o carte cu inflexiuni fantastice despre propria copilărie, satul natal și Dunărea cea impetuoasă, volumul a fost gândit și ca o avertizare pentru compatrioții săi. Alături de celelalte două volume, alcătuind împreună o trilogie, Amintiri despre apă e gândit ca o avertizare privind riscul iminent al morții Bulgariei, a satelor și orașelor sale, în urma comunismului și a intensei emigrări din ultimele trei decenii. Citeşte tot articolul
[Portret] Iulian Tănase: „Aș vrea să trăiesc într-o țară în care să nu fie cazul să protestăm”
La început de august, într-o joi, Iulian Tănase îi salută pe ascultătorii emisiunii „Guerilla de dimineață”. E 07:27 și tocmai s-a încheiat „Whiskey in The Jar”, de pe un album al formației Metallica, lansat în ’99. Din vorbă în vorbă, Mitoș Micleușanu – realizează împreună „Războiul sfârșitului săptămânii”, dar astăzi sunt pe baricade în locul altor colegi – îl întreabă: Citeşte tot articolul
Cine câștigă Mondialul Literelor
Bună dimineața și bine v-am găsit la Campionatul Mondial al Literelor, desfășurat în această frumoasă clipă imaginară, Citeşte tot articolul
Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediția a IX-a – program
În Capitală debutează cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Timp de o săptămână, în perioada 14 – 20 mai, peste 150 de poeţi din peste 30 de ţări se vor reuni la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 30 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: cele două sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88), Librăria Humanitas Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38), Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), Apollo 111 (Str. Ion Brezoianu 23-25 – Palatul Universul, Corp B, subsol), Tramvaiul 26 (Strada Cercului 6c), Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Strada Mărțișor 26). Citeşte tot articolul
Octavian Soviany: „Arcadia e întunericul”
„Manierist până în vârful unghiilor, încă de la volumul de debut, «Ucenicia bătrânului alchimist»(1983), în 2005, Soviany publică o carte atipică, în care renunță în bună măsură la artificiile obișnuite, lăsând locul unei autenticități bine temperate, în care ontologicul, cu adâncile sale implicații, ține cu succes locul jongleriilor tehnice (...). «Scrisori din arcadia» reprezintă nu numai o schimbare a formulei, ci consemnează, totodată, o experiență-limită a autorului, pe care acesta a știut să o convertească în poezie de cea mai bună calitate”, scria Bogdan Crețu despre volumul „Scrisori din arcadia”. În 2017, volumul este reeditat la Editura Tracus Arte și readus în atenția cititorilor.
Mihai Zamfir și romanul literaturii române: „O istorie stilistică a literaturii române nu s-a mai făcut” (interviu)
Întâlnirea cu profesorul Mihai Zamfir vine și definitivează un profil pe care cărțile lui îl promit ferm. Eleganța intelectuală, finețea argumentării nu sunt nici pe departe numai niște efecte de condei, ci aparțin personalității lui, simultan erudită și fermecătoare. Toate acestea au transformat interviul într-un dialog. Am preferat forma aceasta unei eventuale recenzii aride. Citeşte tot articolul
Autori în casă, autori acasă – #14: Marius Surleac
Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. De la povești și povestiri recomandate de alții, până la propriile căutări și alegeri, Marius Surleac ne dezvăluie cum a ajuns să citească romane grafice, benzi desenate și cărți de astronomie. După cum spune autorul, „tendința spre care mă îndrept este aceea de a creea imagini prin cuvinte și mai puțin a înșirui cuvinte care să nu reușească modelarea unor cadre”.
Teatrul în traducere: literatură și spectacol
Luni, 23 octombrie 2017, de la ora 11.00 sunteți invitați în Atriumul Institutului Francez din București (bd. Dacia nr. 77) la masa rotundă Teatrul în traducere: literatură și spectacol, o inițiativă a ARTLIT, realizată în parteneriat cu Institutul Francez din București. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”
Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul
Poemul alb, poemul negru – Recitalul de poezie susținut de Mircea Dinescu
Prima zi a Festivalului Internațional de Poezie București (ediția 2017) s-a încheiat la sediul MNLR cu recitalul de poezie al lui Mircea Dinescu. După o îndelungată absență de pe scena literară (ultima lui carte de poezie e din 2010, iar penultima din 1996), poetul revine cu volumul Colierul din bomboane de colivă. Citeşte tot articolul