La fel ca traducerile, dar mai mult decât ele, adaptările poveştilor clasice fac lumea mai liberă şi mai frumoasă: povestea circulă, cineva o prinde şi o spune în cuvintele lui, încercând pe cât posibil să-i păstreze spiritul. E ceva borgesian aici, şi homeric, bineînţeles, care-mi place. Citeşte tot articolul
L-am cunoscut pe scriitorul Elias Khoury cu puțin timp înaintea prezentării ultimei sale cărți, Copiii ghetoului, la ediția a XIII-a a Salonului Internațional de Carte Bookfest București. Romanul său a fost recent tradus în limba română la Editura Polirom de Nicolae Dobrișan. M-am simțit onorată de această întâlnire și de ocazia de a-i pune câteva întrebări scriitorului de origine libaneză despre cartea sa, despre cum concepe actul de a scrie, literatura, semnificațiile și raportarea ei la realitate. Citeşte tot articolul
La Concursul de Debut al Editurii Polirom, ediţia 2018, au fost depuse 228 de manuscrise, la următoarele secţiuni: PROZĂ – 138 de manuscrise, POEZIE – 90 de manuscrise.
Premiul de Debut la secţiunea POEZIE nu s-a acordat.
Premiul de Debut la secţiunea PROZĂ a revenit romanului Ciudata şi înduioşătoarea viaţă a lui Priţă Barsacu de IULIAN BOCAI. Citeşte tot articolul
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul „Ion Frunzetti – 100 de ani de la naștere” vineri, 19 ianuarie 2018, ora 14.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor rosti un cuvânt despre personalitatea și opera acestuia acad. Răzvan Theodorescu, Mircia Dumitrescu, artist plastic, întâlnirea fiind moderată de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române. Citeşte tot articolul
Scriitorul timișorean Daniel Vighi lansează joi, 14 septembrie 2017, de la ora 18.30, la librăria La Două Bufnițe (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin) cel mai recent roman al său, Mort în Patagonia, apărut recent la editura Polirom în colecția Ego.Proză. Romanul face parte din campania cartea lunii septembrie la Bufnițe. Alături de autor, despre carte va vorbi Adriana Babeți.
Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul
Vesna Goldsworthy este o scriitoare engleză de origine sârbă. S-a născut în 1961 în Belgrad, unde a locuit până în 1986, când s-a căsătorit cu un diplomat britanic și s-a stabilit la Londra. Aici a lucrat mai întâi la BBC World Service, apoi a îmbrățișat cariera academică. În prezent, predă literatură și scriere creativă la Kingston University. Citeşte tot articolul
Vesna Goldsworthy is a Serbian writer and poet who lives in England. She worked for the BBC Serbian Service as a journalist, and now she is a professor of creative writing at Kingston University. Citeşte tot articolul
De Peca Ștefan ați auzit deja. A scris unele dintre cele mai tari piese de teatru românești ale anilor 2000 (New York Fuckin' City, The Sunshine Play, The Complete Truth about the Life and Death of Kurt Cobain, România 21, Sfântul din Sfântul Gheorghe etc.), majoritatea punând sub lupă problemele acute ale realității. Pentru că le vrea experinețe de neuitat pentru public, Peca își documentează la sânge piesele (interviuri, diferite metode de cercetare etc.), imaginând apoi unghiuri inedite de abordare. Îi place să colaboreze cu teatre independente, își gândește proiectele în funcție de spectator, pe care se străduiește să-l pună mereu într-o relație vie cu actorul. Vede experiența teatrului ca pe o cutie magică, care oferă spectatorilor „indicii urgente și întrebări cu privire la starea lor”. Citeşte tot articolul
Joi, 13 octombrie, s-a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016. Așa cum povesteam și ieri, printre altele, la Radio România Cultural, în emisiunea Adelei Greceanu, Timpul prezent în literatură (unde am fost invitată alături de criticul literar Luminița Corneanu), rostirea numelui câștigătorului de anul acesta mi-a blocat degetele pe tastatură. Nu pentru că nu-mi place Bob Dylan, poezia ori muzica sa (au contraire), ci pur și simplu pentru că am fost surprinsă, m-aș fi așteptat la absolut orice - în afară de asta. Cred că înțeleg statement-ul Academiei Suedeze, dar, în cazul acesta, cred și că trebuie, cumva, redefinite noțiuni precum operă literară și, de ce nu?, literatură. E posibil să nu mai putem opera cu aceleași concepte precum am făcut-o până astăzi. Ori, poate, să redefinim Nobelul pentru Literatură, așteptările pe care le avem când ne gândim la un astfel de premiu. Altfel, mesajul politic și social transmis mi se pare fabulos. Citeşte tot articolul
