Cautare dupa "Hrabal"

Ce mai este uman? – O singurătate prea zgomotoasă, Bohumil Hrabal

Ca și Novecento al lui Baricco sau ca Jonathan Noel, personajul lui Patrick Süskind din Porumbelul, și Hant'a, personajul lui Bohumil Hrabal din romanul O singurătate prea zgomotoasă, își petrece 35 de ani în singurătate, într-o lume a distrugerii. Presează, într-o pivniță din Praga, hârtie veche și cărți. Deasupra are cerul înstelat intrând prin iluminator, iar sub el, războiul a două clanuri de șobolani în toate canalele și cloacele orașului. Nimic din acest peisaj nu pare uman. E plătit să distrugă, în timp ce el însuși pare zdrobit de mecanismele sociale. Doar pare, căci în acest infern al destrămării, reușește să găsească secretul supraviețuirii omenescului din el. Citeşte tot articolul

Pe bune, citiți Hrabal!

Volumul de povestiri Vremurile bune de altădată continuă seria de autor Bohumil Hrabal, publicată de Editura Art. După romanele Trenuri cu prioritate, L-am servit pe regele Angliei, O singurătate prea zgomotoasă, Lecţii de dans pentru vârstnici şi avansaţi şi Bambini di Praga, Hrabal ne încântă din nou cu stilul lui inconfundabil în Vremurile bune de altădată. Selectate şi traduse excepţional de Jean Grosu – impecabilul traducător al lui Kundera, Hašek, Čapek şi nu numai –, aceste aproape treizeci de povestiri din volumul de faţă (o reeditare mult aşteptată) cuprind fiecare, în sine, o întreagă lume, pe cât de amuzantă, pe atât de tragică. Citeşte tot articolul

O singurătate prea zgomotoasă, de Bohumil Hrabal – o bijuterie de carte pe care vrei s-o citești acum

Dacă nu ești cititor ocazional, care pune mâna pe o carte doar atunci când serialul preferat a intrat în pauza dintre sezoane sau când iubita amenință cu despărțirea dacă nu citești cartea asta (ceea ce e absolut ok, nu judec), ci, dimpotrivă, citești în orice circumstanțe, oriunde te afli, oricând, căutând constant să-ți potolești setea de lectură sau să-ți hrănești cât mai des posibil dependența de cărți, atunci volumul acesta, O singurătate prea zgomotoasă, este pentru tine. Este bijuteria de carte pe care vrei s-o citești acum. Cartea pentru care îți amâni ședința, sari peste prânz, faci noapte albă, suni la serviciu și spui că ai răcit, febră mare, dom'le, nu pot veni astăzi.  Citeşte tot articolul

Trenuri cu prioritate (Bohumil Hrabal) – cartea şi filmul

"Trenuri cu prioritate" este al doilea roman de Bohumil Hrabal apărut în seria de autor de la Editura Art. Dacă despre prima apariţie, "L-am servit pe regele Angliei", nu mă mai opream din povestit, despre acest romănaş am mai puţine de spus. Acţiunea celor 120 de pagini, suficiente pentru a putea include "Trenuri cu prioritate" chiar în categoria nuvelelor, se petrece într-o gară de provincie din Cehia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, într-un răstimp de aproximativ o zi. Personaj principal şi povestitor este Miloš, elev la calea ferată, care se întoarce din nou la slujbă după un scurt concediu medical pentru recuperare după tentativa de sinucidere. Citeşte tot articolul

Ștefan Manasia: „Sînt dependent de cinema din primii ani ai adolescenţei” (interviu)

La finalul anului 2017, apărea volumul „Gustul cireșelor” (Editura Charmides), de Ștefan Manasia. Într-un interviu acordat lui Robert Șerban, Ștefan Manasia spunea: „Poezia e superputerea mea. Şi a ta. Şi o listă infinită, ca la Umberto Eco, un inventar al deşertăciunilor, iluziiilor, viselor, epifaniilor. Uneori, un mod miraculos de a preceda sau de a provoca realitatea (ca să explic asta, ar trebui să cobor într-o zonă a intimităţii şi vulnerabilităţii şi nu mă simt în stare astăzi). Alteori, o arheologie psihică”. Despre superputerea din „Gustul cireșelor”, citiți în cele ce urmează.

Citeşte tot articolul


„Melciclopedia. Povestea Melcului Prinț”, de Iulian Tănase, cu ilustrații de Mircea Pop – fragment

Într-o dimineață de toamnă, Melcul Prinț și-a dat seama că nu știe cine este. Convins că fiecare dintre noi este mai mult decât un simplu nume, pornește în aventura vieții sale, cea mai mare aventură a oricărui erou: descoperirea de sine. Călare pe un melcteorit ajunge în Melxopotamia, o țară a cărei formă de guvernământ este anarhia constituțională și a cărei economie se bazează pe industria melcalurgică, pe industria constructoare de melcomotive, dar și pe ploile de melcteoriți. Aici se întâlnește cu Melc Capone, cel mai mare gangsteropod, cu Melcduza Zuza și Melca Sirenă, dar și cu Melcfisto, și descoperă că există nenumărate și nebănuite feluri de melci (melci de apă dulce și melci de apă minerală, melci de limonadă, melci marini și melci submarini, melcâini și melhiene, și chiar și niște melci maramureșeni, originari din nordul României, care au pe partea din față a cochiliei, ca semn distinctiv, sigla Ferrari). Melcredo quia absurdum, cum ar veni. Citeşte tot articolul


Jan Cornelius, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu și Radu Paraschivescu despre „Eu, Dracula și John Lennon”

Editura Humanitas va asteapta la Libraria Humanitas de la Cismigiu marti, 28 februarie, ora 19, la lansarea volumului Eu, Dracula si John Lennon. Povestirile unui traitor si uluit observator in Romania comunista si in mirificul Occident de Jan Cornelius, aparut in colectia „Memorii/Jurnale“. La eveniment vor participa, alaturi de autor, Mircea Cartarescu, Denisa Comanescu si Radu Paraschivescu. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Ciprian Măceșaru: „Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

Pe Ciprian Măceșaru a trebuit să îl „curtez” un pic până mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica „Bibliotecă de scriitor”. În cele din urmă, reținerile s-au risipit după ce ne-am întâlnit întâmplător într-un anticariat din Centrul Vechi, unde am stat de vorbă despre cărțile preferate. Și uite-așa am ajuns acasă la Ciprian, unde am dat peste o bibliotecă imensă, cu mii de volume puse pe două rânduri, pentru că deja nu mai este loc pentru tot ce s-a adunat de-a lungul timpului. Citeşte tot articolul


Perspective feline, perspective canine – #1: Liviu G. Stan și Iulia Modiga

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Primii invitați ai acestei rubrici – Liviu G. Stan și Iulia Modiga – conviețuiesc, citesc și scriu împreună cu felinele Herta și Fea. Citeşte tot articolul