Cautare dupa "Milan Kundera"

Zece lecţii de filozofie şi de viaţă de la Milan Kundera, în „Iubiri caraghioase”

Există autori pe care îi descoperim cu alţi ochi în diferitele perioade ale vieţilor noastre. Pe unii regretăm că nu i-am citit mai devreme. Intuim acolo ce este iremediabil pierdut, fără puterea de a retrăi totul cu acea primă bucurie copilărească sau adolescentină. Pe alţii, îi recitim o dată la zece ani, convinşi că axul vieţii noastre se va roti după aceeaşi carte ca după soare pentru a descoperi, odată întorşi în acelaşi punct, că anotimpurile nu mai arată la fel ca în trecut. Citeşte tot articolul


Greutatea efemerului. Milan Kundera, Insuportabila uşurătate a fiinţei

Dacă citeşti pe Imdb rezumatul celebrei ecranizări după Insuportabila uşurătate a fiinţei (1988), cu Daniel Day-Lewis şi Juliette Binoche, nu o să afli decât că este vorba despre un doctor ceh „cu o viaţă sexuală activă, care întâlneşte o femeie ce-şi doreşte monogamia, iar apoi invazia sovietică le dă peste cap viaţa”. Dacă nu ai citit cartea, nu ştii cum scrie Kundera şi vrei totuşi să afli „despre ce e vorba”, nici nu îţi vei da seama dintr-un astfel de synopsis (şi probabil nici din film, căci Kundera însuşi a fost foarte dezamăgit de această adaptare despre care a considerat că nu reflectă sub nici o formă ideea cărţii, ca urmare nici nu a mai permis alte ecranizări). Dacă la suprafaţă este vorba despre poveştile şi intrigile din viaţa a două cupluri, cartea lui Kundera este relevantă în primul rând prin nivelul „de profunzime”, în care, dincolo de micile (sau marile) drame personale, stă eterna relativitate a tuturor lucrurilor, cea care duce la definiţii total diferite ale aceluiaşi concept. „Femeie”, „tradare”, „muzică”, întuneric etc. pot însemna, pentru două persoane, lucruri la fel de diferite cum sunt albul şi negrul. Citeşte tot articolul

Neserioșii caraghioși ai lui Milan Kundera – Iubiri caraghioase

Povestirile din Iubiri caraghioase au fost scrise în anii ’60 ai secolului trecut, ele marcând, practic, începutul carierei scriitoricești a unuia dintre cei mai îndrăgiți scriitori, Milan Kundera. Despre Kundera se spune că ar fi un expert în metafizica amorului, iar cele șapte proze din Iubiri caraghioase confirmă, la rândul lor, această titulatură, pe deplin probată apoi în marile sale romane. În cele șapte povestiri, Kundera reușește să surprindă în acțiune câteva tipologii masculine, descriind cu lux de amănunte reacția diferitelor personaje de gen masculin în fața unor iubiri/ amoruri mai mult sau mai puțin obișnuite. Dar să nu mai lungim vorba și să vedem care ar fi aceste tipologii. Așadar, avem neseriosul, nostalgicul (cuceritorul cucerit care își mai testează uneori farmecele, fără a duce lucrurile prea departe), bărbatul obișnuit, banal, cuceritorul blazat și Don Juan-ul decrepit, îmbătrânit. Citeşte tot articolul

Kundera în film / FILTM

KUNDERA ÎN FILM în cadrul Festivalului Internațional de Literatură Timișoara 18 - 20 octombrie 2015, orele 18.00 Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran” Timişoara Citeşte tot articolul

De la Dublinul fără ieșire la teatrul absurdului – condiția incapacității de la James Joyce la Eugen Ionesco

În ceea ce privește paradigma spațializării în literatura secolului al XX-lea, în ansamblul ei - implicit literatura modernă și postmodernă -, s-au constatat două fenomene radicale care au influențat evoluția acesteia: fie de încercare a înlăturării acestor spații prin ambiguizarea așa-numitelor „granițe” (fenomen remarcat ceva mai accentuat în postmodernismul de sorginte central-europeană), fie o influență concretă și acută asupra artei, profund influențată de spațiul în care se manifestă. De la pictură la sculptură, cinematografie și, cu precădere, literatură, operele unor scriitori precum Franz Kafka, Charles Baudelaire, Gabriel Garcia Marquez, William Faulkner sau Milan Kundera, doar ca să îi numesc pe câțiva, au „depins” - în mod categoric voit - de o anume localizare geografică. În timp, aceasta a servit nu doar ca spațiu pentru desfășurare în sensul propriu al termenului, ci, mai mult, ca o conjunctură de factură identitară, menită să ilustreze o anume relație existențială care se stabilește între condiția umană și „limitarea” geografică, raport în urma căruia spațialitatea ajunge să devină nu doar un dat al determinării, ci, în majoritatea cazurilor, să acapareze individul pe de-a-ntregul.

Eseu de Raul Săran

Citeşte tot articolul


Reteritorializarea modernității în sintezele internaționale ale lui Matei Călinescu

Tema recurentă și fundamentală în jurul căreia s-a orientat întreaga gândire critică și teoretică a lui Matei Călinescu, atât înainte, cât și după momentul 1973 (an în care acesta părăsește România, plecare motivată printre altele și de situația ideologică a mediului academic autohton), a rămas cea a modernității: după propriile sale afirmații, „în exil, preocuparea mea de cercetător în legătură cu ideile modernității, care culminase în România cu Conceptul modern de poezie, a fost reluată ducând, în 1977, la o noua sinteză de mare avengură teoretică și istorică, intitulată Faces of Modernity” (1), care va deveni, în 1987, după adăugarea unui capitol despre postmodernism, volumul Cinci fețe ale modernității: Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism.

Eseu de Mihnea Bâlici Citeşte tot articolul


Singur în spațiu – „Astronautul din Boemia”, de Jaroslav Kalfař

Finalist la Center for Fiction’s First Novel Prize 2017

New York Times Book Review Editors' Choice 

Orfan de mic, crescut într-un sat din Cehia de bunicii săi iubitori, Jakub Procházka devine dintr-un cercetător modest primul astronaut al țării. Când o misiune periculoasă către Venus îi oferă atât șansa de a fi erou, așa cum și a dorit dintotdeauna, cât și un mijloc de a ispăși păcatele tatălui său, fost informator comunist, Jakub se aventurează curajos în necunoscut, lăsând-o în urmă pe Lenka, soția și prietena lui cea mai bună. Citeşte tot articolul


„Matei Brunul”, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici, a apărut în limba engleză

• „S-au scris atît de multe romane excelente despre viaţa în comunism în Rusia sovietică şi în ţările din Europa de Est, încît este greu pentru un scriitor să găsească azi un mod original de a descrie opresiunea, cruzimea şi nedreptatea instituţionalizate ale acestor regimuri înainte de colapsul lor din 1989. Dar Lucian Dan Teodorovici a reuşit să facă asta în Matei Brunul. (…) Este o realizare remarcabilă a unui scriitor care s-a născut în 1975 și care nu a cunoscut personal epoca pe care o descrie, putînd fi comparat cu clasici ai genului, precum Milan Kundera cu romanul Gluma.” (David Lodge) Citeşte tot articolul


10 cărți de citit în aprilie 2017

Lista de cărți pentru aprilie este diversă și provocatoare. Foarte multe cărți scrise de autori români, scriitori și scriitoare deopotrivă, dar și romane străine și cărți de eseuri, care mai de care mai surprinzătoare și incitante. De la cărți ușurele de relaxare și de vacanță, până la cărți profunde, menite să ne pună pe gânduri, am alcătuit o listă de cărți de citit în aprilie, în care sper să găsiți și ceva care să vă placă. Citeşte tot articolul


„Deviații de stereo”, de Ioana-Cristina Casapu – fragment în avanpremieră

Deviații de stereo este un roman scris între 2006 și 2011, distins cu mențiune la concursul de debut literar Unicredit Țiriac ediția 2011 și revizuit de poeta și prozatoarea Nora Iuga. Construit pe baza unei serii de schițe și pasaje de proză scurtă creionate de-a lungul a cinci ani pe un blog cu titlul omonim, Deviații de stereo este o analiză colorată și pe alocuri ironică a generației Facebook și a felului în care viața acesteia, trăită pe jumătate în concret și pe cealaltă jumătate online, se transformă dramatic. Iubirile, prieteniile, bețiile la spartul târgului în club, întâlnirile la cafea și despărțirile făcute cu block și spam, toate se schimbă la față și capătă această nouă dimensiune, în care odată intrat, percepi și trăiești viața cu un atu sau un deficit în plus: butonul de Like. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Simona Antonescu: „Sunt foarte posesivă cu cărțile mele”

Pe Simona Antonescu am cunoscut-o prima oară în paginile romanului Darul lui Serafim, a doua carte pe care a publicat-o autoarea. M-au fermecat istoriile și personajele sale, extrase cu migală din trecut, pe care le reînvie în fața cititorilor contemporani, odată cu atmosfera unor vremuri apuse. Mi-am dorit să cunosc și omul din spatele poveștilor, astfel că m-am bucurat foarte mult când Simona mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul

(Închis) Concurs: Câștigă 3 exemplare „Să bați din palme cu o singură mână”, de Richard Flanagan

În colecția „Clasici contemporani” a Editurii Litera a apărut, spre sfârșitul săptămânii trecute, o nouă carte a scriitorului australian Richard Flanagan. Ne-am bucurat tare de veste, sperăm că și voi, mai ales că am pus la cale, împreună cu Editura Litera, un concurs în care puteți câștiga 3 exemplare ale volumului cu pricina. Personal, abia aștept să-l (re)citesc pe Flanagan.  Citeşte tot articolul