Cautare dupa "Susan Sontag"

Susan Sontag

Susan Sontag a lăsat în urmă importante lecţii despre iubire

Despre cărţi ar trebui să scriem cu iubire, iar alteori scriem despre iubirea din cărţi. Nu ar trebui să existe bariere ale modului în care înţelegem o carte, iar noile idei care se strecoară adesea dintre rândurile unor pagini pe care le citim pentru prima oară n-ar trebui să ne descurajeze doar pentru că nimeni altcineva nu le-a mai pronunţat vreodată. N-am fi avut-o pe Susan Sontag, nu i-am fi moştenit jurnalele şi romanele, eseurile şi concluziile, nu i-am fi citit criticile la adresa generaţiei din care a făcut parte. Susan Sontag a fost şi rămâne un om care nu s-a temut să-şi facă auzite opiniile, un om care şi-a construit, prin scris, un discurs solid asupra vieţii, asupra artei şi asupra literaturii. Citeşte tot articolul

Susan Sontag - ritual scris

Program zilnic de scriitor: Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag

Sunt mulţi scriitori pe care mi-ar plăcea să-i văd la lucru. Iar acesta e unul dintre principalele motive pentru care mi-aş fi dorit să fie deja posibilă călătoria prin timp şi spaţiu. Ca cititor, ştii că-ţi doreşti imposibilul, dar asta nu te împiedică să visezi în continuare cu ochii larg deschişi şi cu nasul vârât într-o carte. La cât se trezeau, câte ore scriau, cum îşi împărţeau timpul între scris şi alte sarcini zilnice? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ardem de nerăbdare să aflăm răspuns când vine vorba de unii dintre cei mai cunoscuţi scriitori, printre care se află şi preferaţii noştri. De data aceasta, Kurt Vonnegut, Henry Miller şi Susan Sontag. Citeşte tot articolul

Susan Sontag Jurnal

Susan Sontag sau arta de a te îndrăgosti de jurnal

Inconfundabil stilul lui Susan Sontag de a scrie în jurnal! Notele, ideile prescurtate şi aruncate parcă la întâmplare (multe pentru a fi continuate mai târziu), fragmente dintr-o zi pe care nu ne-o putem imagina decât parţial, toate întrerupte de concluzii adânci, care ne fac adesea să privim înspre noi înşine. Aşa arată Jurnalul şi notele lui Susan Sontag, culese în perioada 1964-1980, sub titlul As Consciousness Is Harnessed to Flesh. Citeşte tot articolul

O zi de lucru din viața unor scriitoare: Susan Sontag, Joan Didion, Maya Angelou, Simone de Beauvoir

Orice cititor s-a întrebat, cred, la un moment dat, cum au fost scrise cărțile pe care le citesc, care a fost modalitatea de lucru a unui sciitor sau altul, cât timp dintr-o zi a fost dedicat scrierii acelor cărți?. Ritualurile de scris, am văzut, sunt extrem de diferite de la autor la autor – pentru a avea inspirație, Charles Bukowski se culca cu cât mai multe femei frumoase și bea bere ca pe apă, în timp ce Haruki Murakami lucrează întotdeauna după un program foarte strict, cu trezire la ora 4 dimineața. Dar cum scriu femeile? Care sunt tabieturile lor legate de scris? Vedem mai jos fragmente-mărturii din interviuri date, de-a lungul timpului, de patru scriitoare pentru “Paris Review”. Citeşte tot articolul


Susan Sontag, Roland Barthes şi Jean Baudrillard, despre fotografie

Prin anii ’70, erau des întâlnite, în rândul teoriilor despre fotografie, idei care susţineau aspiraţia acestei arte către obiectivitate, capacitatea ei de a reflecta realitatea. O serie de cărţi şi de studii din acea perioadă vorbesc despre „realitatea” pe care reuşeşte fotografia să o surprindă (de pildă, o teorie vehiculată în epocă, a lui Joel Snyder şi Neil Allen, în Photography, vision and representation, din 1975, susţinea că, datorită procedeelor tehnice, fotografia poate să elimine subiectivitatea umană), dar, de prin anii ’90, perspectiva asupra capacităţii fotografiei de a păstra obiectivitatea s-a modificat radical (John Urry, în The Tourist Gaze, din 1990, scria că trăim într-o lume în care totul e o copie şi în care masca pare cea adevărată). Trei scriitori celebri care, în textele lor, au analizat în profunzime rolul imaginii în societatea contemporană au vorbit şi despre fotografie: Susan Sontag, Jean Baudrillard şi Roland Barthes, abordând perspective variate, de la o pură analiză tehnicistă până la o filozofie fatalistă a pierderii reperelor realului. Citeşte tot articolul

Puterea listelor asupra scrisului şi asupra creativităţii. Ray Bradbury

După o lungă şi binemeritată pauză de la agitaţia Bucureştiului, după şapte zile îndestulate petrecute în Cluj, cu povestirile lui Ali Smith în bagaj, găsind în sfârşit timp să citesc din scoarţă-n scoarţă DoR, am revenit cu o poftă de lectură de care îmi fusese foarte mare dor. Tehnologia şi timpul petrecut în online îţi mănâncă, vrei, nu vrei, obiceiurile de lectură, îţi ronţăie deciziile de a pune mâna pe o carte şi îţi amână, pe termen nelimitat, hotărârea de a scrie. Citeşte tot articolul


„Istoria iubirii“ de Nicole Krauss, bestseller Humanitas Fiction, acum într-un film de succes în regia lui Radu Mihăileanu

Istoria iubirii de Nicole Krauss – o mare poveste de dragoste care traversează spaţiul şi timpul, din Polonia anilor '30-'40 până în New York-ul zilelor noastre – a fost ecranizată cu titlul Povestea iubirii de regizorul român Radu Mihăileanu. O nouă ediţie a romanului, având afişul filmul pe copertă, apărută simultan cu premiera filmului din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2017, este disponibilă în librăriile din toată ţara. Citeşte tot articolul


De ce citim, suntem cititori sau competitori? Răspunsurile unor scriitori faimoşi

Nu ştiu dacă ar trebui să încep acest articol cu întrebarea „De ce citim?” sau, mai degrabă, „Pentru cine citim?”. Aş spune că, desigur, citim pentru noi, dar suntem oare atât de sinceri faţă de noi înşine pentru a fi în întregime siguri că nu citim şi din alte motive? Un prieten drag ne dăruieşte o carte. Subiectul nu e pe gustul nostru, dar citim cartea... de drag. Persoana de care ne-am îndrăgostit până peste cap ne promite că titlul pe care tocmai ni l-a recomandat o să devină cartea vieţii noastre! O citim, fără a pune vreo clipă la îndoială recomandarea făcută. Citim cărţi despre care aflăm în grupuri din social media, site-uri de recenzii, bloguri literare. Motivele noastre variază şi depind, bineînţeles, de fiecare cititor în parte. Citeşte tot articolul


Librăria Anthony Frost. Amintiri de cititor

„După mai mult de 9 ani de activitate, librăria Anthony Frost îşi închide la 1 martie 2017 porţile. Mulţumim din suflet tuturor oamenilor care au lucrat în librăria noastră, celor care ne-au fost alături: prieteni, autori, artişti, edituri şi reprezentanţii lor, distribuitori. Nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte nevoia noastră de dialog şi de cunoaştere. Suntem încrezători că vor mai exista spaţii care să le încurajeze, aşa cum ne dorim să fi fost librăria engleză Anthony Frost”. E mesajul scris pe pagina sa de Facebook de Vlad Niculescu, cel care în 2007, alături de alţi doi asociaţi, a înfiinţat librăria engleză. Citeşte tot articolul


Poveștile scrise de femei au raft cu reduceri la Cărturești în martie

Îmi place la nebunie primăvara, o aștept în fiecare an cu nerăbdare. Mă bucură și binedispune în special începutul ei, cu martie plin de flori și mărțișoare dăruite fâstâcit, cu orașul care se scaldă în lumini noi și oamenii care zâmbesc mai mult, măcar preț de o zi-două. Și îmi este drag faptul că, cel puțin o lună pe an, femeile sunt în centrul atenției, personal și profesional (așa cum ar merita, între noi fie vorba, să fie tot timpul). Luna aceasta suntem înconjurați de evenimente dedicate lor, de campanii stârnite de ele, de idei de daruri pentru ele. Să nu uităm, însă, să ne strângem și în jurul cărților scrise de femei, volume care făcut lumea un loc mai bun, au schimbat atitudini, percepții, raportări, voci puternice, scriituri captivante, povești fabuloase. Citeşte tot articolul


Însemnări despre singurătate şi creativitate: Eugène Delacroix, Virginia Woolf şi Louise Bourgeois

În muzică, în pictură, în literatură. În mai toate artele, cineva, la un moment dat, şi-a notat în jurnal: singurătatea în faţa creaţiei. Şi invers. De acolo, pagini întregi de exploatare a propriului proces de creaţie şi-au urmat cursul. De la idee până la o primă schiţă, de la un singur pas făcut în direcţia potrivită până la capodoperă. De la ceea ce au vrut să păstreze drept gânduri până la ceea ce azi ne-a rămas drept jurnal publicat. Citeşte tot articolul

Ce găsiți la târgul Bookfest 2016

Dacă în anii trecuți umblam prin târgurile de carte fără un scop precis, de data aceasta am stat cu ochii în patru la târgul Bookfest 2016, pentru a vă povesti și vouă cum a fost. M-am hotărât să merg chiar în prima zi, pentru a scăpa de aglomerația din weekend - chiar dacă atunci se organizează cele mai importante evenimente și lansări, nu prea mai găsești loc să te miști nestingherit prin standuri. S-a nimerit să fie chiar 1 iunie, zi pe care am sărbătorit-o la Bookfest, cot la cot cu cetele de copii mai mici sau mai mari care au participat la activitățile organizate special pentru ei. Citeşte tot articolul

Noutăţi Vellant la Bookfest 2016

Între 1 şi 5 iunie vă aşteptăm cu noutăţi la Bookfest. _____________________________ Iocan | revista de proză scurtă Iocan este prima revistă de proză scurtă din România. 21 de autori scriu despre trecut, aeroporturi, iubire, maşini, despărţiri, începuturi, despre ştiucă, despre pierderi şi regăsiri. Prospeţimea, diversitatea şi actualitatea separă Iocan de toate colecţiile de acest gen. Nume noi din România şi câteva nume internaţionale sonore strâng între copertele primului număr Iocan povestiri care promit să readucă proza scurtă pe listele de lectură şi să convingă scriitorii să scoată textele de la sertar pentru numerele următoare. Citeşte tot articolul

Listă de bookaholic: 5 cărți de artă

Când ne gândim la artă suntem tentați să o vedem întotdeauna ca Artă, o chestie scrisă neapărat cu majuscule și care nu face parte din sfera de interes și de competență a oamenilor obișnuiți. Artiștii sunt oameni speciali, în general neînțeleși (ca și poeții, o altă „specie” dificilă), iar operele lor sunt accesibile doar Criticilor. Însă, ca orice alt domeniu, și arta poate fi înțeleasă după ce învățăm să o apreciem. Citeşte tot articolul