Cautare dupa "anticariat"

virgil-teodorescu-un-ocean

Am fost la anticariat şi m-am întors cu trei comori

Există o satisfacţie aparte a lucrurilor muncite, exersate sau analizate îndelung. Ceea ce ni se dă de-a gata nu poate să egaleze vreodată bucuria pe care o simţim când vedem roadele muncii noastre. Cunoaştem etapele şi îi ştim pe de rost parcursul. Tocmai de aceea, uneori e bine să aştepţi timp îndelungat pentru o carte, oricât ţi-ar fi de dragă. Aşteptarea aceea măreşte bucuria întâlnirii, întocmai ca într-o poveste cu îndrăgostiţi. Alteori, surprizele vin din căutările noastre temeinice, titlurile trecute cândva pe o foaie uitată-ntr-un sertar îşi fac drum către noi şi reuşesc să ne iasă în cale. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Bogdan-Alexandru Stănescu: „Vânez anticariatele așa cum alții caută cele mai bune cârciumi”

Despre Bogdan-Alexandru Stănescu, căruia mulți îi spun, simplu, BAS, știam că este un foarte bun editor, care, de unsprezece ani, are în grijă una dintre cele mai cunoscute și apreciate colecții de literatură universală din România, „Biblioteca Polirom”. Abia după ce am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor mi-am dat seama că am în față o adevărată enciclopedie în materie de literatură, căci Bogdan-Alexandru Stănescu cunoaște o mulțime de lucruri și ar putea să povestească la nesfârșit despre tot felul de cărți mai puțin cunoscute și mici ciudățenii ascunse pe zecile de rafturi răspândite prin casă. Citeşte tot articolul

(P) Căutări de cititor – de la librărie la anticariat și trei recomandări de la Târgul Cărții

Vă spun sincer - unul dintre cele mai frustrante momente ale vieții de cititor este atunci când îți dai seama că nu a fost reeditată cartea pe care vrei să o citești. Sunt foarte multe cărți faine, atât românești cât și străine, care au rămas acolo, în ediții de '70-'80-'90, cărți care ar merita o soartă mai bună și un acces mai ușor al publicului la ele. Citeşte tot articolul

Parfumul vremurilor de odinioară – decoruri cu cărţi de anticariat

Mi-am îmbogăţit deunăzi colecţia cu câteva cărţi şi albume de anticariat, din acelea care, pe lângă conţinutul minunat, îţi încântă aproape toate simţurile. În primul rând privirea, pentru că sunt atât de frumos copertate, chiar dacă uşor roase pe la capete şi fiecare început de capitol are câte o ilustraţie şi o majusculă bogat ornamentată. Apoi e vorba de miros, căci toate au o aromă dulceagă de vanilie şi de…pudră. Ştiu, poate părea curios, dar atunci când le deschid, am senzaţia că lângă mine, o doamnă elegantă de prin anii ’30 tocmai şi-a desfăcut pudriera aurie, ca să-şi coloreze uşor obrajii. Şi nu în cele din urmă, simţul tactil e gâdilat de fineţea paginilor şi de senzaţiile plăcute resimţite atunci când mângâi coperta mătăsoasă. Citeşte tot articolul


Piese de anticariat, luate la forfecat

Cărţi vechi, legende populare, poveşti cu case bîntuite şi ritualuri magice: combinaţia îşi are, de secole bune, amatorii ei constanţi, dar de la o vreme încoace, literatura şi folclorul gotic inspiră o colecţie întreagă de obiecte, pe lîngă care hand-made-ul care se practică, încă timid în România pare un puişor modelat din pastă FIMO.Citeşte tot articolul

E întotdeauna etic să cumpărăm cărţile la reducere?

Pentru unii oameni, opţiunile care nouă nu ni se par juste fac parte din educaţia pe care au primit-o sau cultura care le aparţine. Există însă şi lucruri de care ne lovim zilnic în mod diferit şi asupra cărora există o convenţie pe care, mai departe, oamenii aleg sau nu să o respecte, să o vadă sau să închidă ochii în faţa unei legi insuficient reglementate. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Bogdan Munteanu: „Am o bibliotecă micuță, pot s-o iau în brațe, uite!”

Pe Bogdan Munteanu l-am întâlnit prima oară la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, când încă nu publicase volumul său de proză scurtă, Ai uitat să râzi. Un tip vesel și deschis, mereu zâmbitor, căruia îi plac oamenii – iar asta se observă atât pe viu, cât și în povestirile lui, scrise într-un stil foarte natural, cu o oralitate care m-a uimit. Ajunsă din nou la Timișoara, prin aprilie, n-am scăpat ocazia și i-am făcut o vizită lui Bogdan pentru rubrica Bibliotecă de scriitor.  Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


Literatura română la raport: Cum stăm cu cititul şi preferinţele în materie de autori români?

Ne putem bucura, acum, la final de Bookfest, de un top al celor mai vândute cărţi, informaţie importantă dacă vrem să aflăm nu doar care sunt cele mai de interes titluri în această perioadă, ci şi dacă ne dorim să citim mergând pe mâna editorilor şi ascultând de recomandările librarilor. Astfel de cărţi care se bucură de succes depind în mare parte şi de pariul pe care editorul îl face atunci când alege să traducă o carte sau să publice un manuscris nou. Citeşte tot articolul


Ce cărţi frumoase poţi aşeza pe măsuţa de cafea. Scurt discurs privind utilitatea spaţiului

Cu mult timp în urmă, în oraşul natal, mergeam des la singurul anticariat din oraş - sau, cel puţin, singurul de a cărui existenţă aflasem eu. Acolo am descoperit pentru prima oară, prin clasa a şaptea, vinilurile şi albumele de artă. Acolo am întâlnit pentru prima dată un anticar-librar, un domn în etate care cunoştea toate cărţile din librăria sa fantastică şi pe care aveam să-l ţin la curent, an de an, cu notele luate la examenul de capacitate, la bacalaureat, intrarea la facultate, licenţa, masteratul şi, într-un final, îndrăzneala de a contracta primul credit pentru o casă. Asta da prietenie îndelungată cu librarul preferat! Citeşte tot articolul


10 sfaturi ca să citiţi mai mult şi mai eficient

Ştiu că s-a tot scris şi se va mai scrie pe tema aceasta, dar numai eu cunosc destul de mulţi oameni care nu au timp de citit, aşa că încă un articol despre acest subiect nu poate decât să ajute. Trebuie să-i convingem pe cititori, nu-i aşa, că întotdeauna se mai poate găsi o fărâmă de timp pentru citit. Până la urmă, trăim într-o ţară în care cozile lungi la aproape orice sunt încă destul de lungi şi generoase când vine vorba de pierdut vremea. De ce să nu ne petrecem orele bune de la administraţia financiară citindu-l pe Dostoievski? Citeşte tot articolul


A G Secara

Autori în casă, autori acasă – #9: Adi-George Secară

Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Adi-George Secară, scriitor gălățean, ne povestește despre primele descoperiri din copilărie, despre regretul că Amadeus, Beethoven și Bach nu s-au mai întrupat o dată, eventual pe plaiuri gălățene, despre cărțile de teorie literară primite la vârsta la care alți copii se jucau și despre vacanțele de odinioară.

Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”

Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul