Joi, 22 februarie, la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită în librăria Humanitas de la Cișmigiu la un dialog între Radu Paraschivescu, Vlad Mixich și Ioan Stanomir, cu tema „Cultură și kitsch. Flori și buruieni în grădina lumii“. Dezbaterea este prima din cele șase stimulate de seria 12 cărți despre lumea în care trăim, dialoguri cu bibliografie, în care două cărți dau tonul și tema întâlnirilor, iar discuția are în centru un subiect de actualitate. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "kitsch"
Reteritorializarea modernității în sintezele internaționale ale lui Matei Călinescu
Tema recurentă și fundamentală în jurul căreia s-a orientat întreaga gândire critică și teoretică a lui Matei Călinescu, atât înainte, cât și după momentul 1973 (an în care acesta părăsește România, plecare motivată printre altele și de situația ideologică a mediului academic autohton), a rămas cea a modernității: după propriile sale afirmații, „în exil, preocuparea mea de cercetător în legătură cu ideile modernității, care culminase în România cu Conceptul modern de poezie, a fost reluată ducând, în 1977, la o noua sinteză de mare avengură teoretică și istorică, intitulată Faces of Modernity” (1), care va deveni, în 1987, după adăugarea unui capitol despre postmodernism, volumul Cinci fețe ale modernității: Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism.
Eseu de Mihnea Bâlici Citeşte tot articolul
Călin-Andrei Mihăilescu: „Se spune că gîndacii îşi coboară antenele-n somn, dar sînt sensibili la cofeină” (interviu)
Recent, Călin-Andrei Mihăilescu a publicat volumul AFKA la editura Tracus Arte. A susținut un turneu de lecturi în Oradea, Cluj, Brașov și Timișoara, unde a prezentat alte două cărți coordonate de el: Criminalii şi crinii (2018) și La umbra Greciei în floare (2017), ambele semnate de Ion Stratan. Despre autor, Răzvan Petrescu scrie: „Într-o scrisoare din aprilie 1991, Daniel Barenboim sublinia: «Călin-Andrei Mihăilescu este o adevărată revelație. Sunetul bogat, rafinat și plin de culoare umple sala. Imaginea stereofonică a frazării oferă o extrem de precisă delimitare a notelor, dinamica este de excepție, iar tonalitatea, caldă, învăluitoare. De remarcat derapajele unei imaginații fără sfârșit, perfect controlate de umorul la pedală. Vastele cunoștințe de literatură comparată oferă partiturii o colosală fluiditate, cu care trece prin toată banda de frecvențe cognitive, fluiditate care nu se mai regăsește la vreun alt artist. Este atât de bun, încât poate face să sune splendid chiar și un pian mai vechi (cum ar fi un Bruckner din 1927), iar, pe o scenă geluită, nu are egal»”.
Anca Vieru: „Personajele mele beau cafea, bere sau coniac, mănâncă înghețată sau covrigi cu sare. Taie lămâia în felii sau se uită la poze cu pepeni pătrați. Dar nu prea stau în bucătărie”
O cunosc pe Anca Vieru doar din scris: din volumul de povestiri publicat în 2015, la Editura Polirom, și intitulat Felii de lămâie, de pe blogul pe care îl ține (Cuvinte fără cod de bare, simpatic nume!) și, firește, din postările de pe Facebook, pentru că – nu-i așa? – totul se întâmplă în virtual(itate)! Știu ca e absolventă de Politehnică, dar și că a terminat un master în comunicare, că a făcut o vreme cercetare și că, în cele din urmă, a virat spre științele umaniste, pentru care este – fără doar și poate – foarte înzestrată. Am citit undeva că a participat la un atelier de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu și că, încurajată de aceștia, a făcut din scris o profesie, publicând, inițial, în volumele colective Moş Crăciun & co. (Art, 2013) şi Ficţiuni reale (Humanitas, 2013), proiect colectiv iniţiat de Florin Piersic jr., și abia după aceea, în 2015, debutând individual cu volumul de proză scurtă Felii de lămâie. Nominalizat la premiile revistei Observator cultural, debutul Ancăi Vieru este cu adevărat remarcabil, dovedind o maturitate surprinzătoare a scriiturii, într-un evantai surprinzător de stiluri și formule literare. Cu doar câteva zile în urmă, a ieșit din tipar și primul roman al autoarei, Spulberatic (Editura Polirom) și, dată fiind bucuria cu care i-am citit povestirile, recunosc că abia aștept să văd ce se ascunde sub acest titlu... misterios. Citeşte tot articolul
Robert Simonišek: “I think all writing should be the expression of inner necessity and that poetry, essay, prose are just different forms to express essential things”
Robert Simonišek was born in 1977, in Slovenia. He is a writer, poet and art historian. He has been a tour guide for several years. After achieving PhD in Art History, he taught at University of Ljubljana. At the end of October, he was invited at the 6th edition of the International Festival of Literature in Timișoara. Citeşte tot articolul
„Grazia”, de Mircea Ţuglea – fragment
„Grazia este un roman deopotrivă spectaculos şi profund, epic în sensul tare, dar şi poetic, ficţional, autoficţional şi mistificţional în acelaşi timp. O carte bogată în referinţe livreşti menite să stimuleze şi să amplifice perspectiva cititorului. Dintr-un fel de narcoză a iubirii se nasc cele patru poveşti de dragoste – corespunzătoare capitolelor cărţii –, cele patru graţii Iulia, Cezara, Alina şi Rosa. Erotismul discret fuzionează cu pulsiunile onirice vii şi seducătoare pentru a da naştere unei dimensiuni spaţiale noi, greu de recunoscut, cu toate că evenimentele povestite se petrec în oraşe precum Viena, Florenţa, Iaşi, Constanţa şi Roma. Citeşte tot articolul
Robert Simonišek: „Cred că scrisul în general ar trebui să fie expresia unei necesități interioare și că poezia, proza, eseul sunt doar forme diferite de exprimare”
Robert Simonišek s-a născut în 1977, în Slovenia. Este poet, prozator, eseist și critic de artă. A fost, vreme de câțiva ani, ghid de turism, iar vreme de câteva luni, a predat la Universitatea din Ljubljana. La sfârșitul lui octombrie a participat la maratonul de poezie prin Europa Centrală și de Sud-Est, din cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, alături de alți poeți din România și din străinătate. Citeşte tot articolul
Medeea Iancu: „Eu este politic și istoric” (interviu)
Medeea Iancu a publicat în 2017 volumul de poezie Delacroix este tabu: suita romînească, Editura Cartea Românească. Pe coperta a patra, Gabriela Gheorghişor a scris: „Ca o preoteasă din alte vremuri, Medeea Iancu scrie o poezie incantatorie, menită să îmblânzească spaimele, să adoarmă durerile (trupului), să recreeze universul prin puterea misterioasă a cuvântului”.
Primăvară în New England | Considerații critice meteosensibile – „adevăratul băiat de aur”, de Andrei Dósa
În New England, povestea Mark Twain, vremea este mereu ocupată cu ceva, întotdeauna își vede de treabă, tot schițează design-uri pe care le testează în permanență pe oameni, strict pentru a vedea ce-o să iasă. Nu e musai să călătorești în jurul lumii pentru a întocmi un clasor extensiv al meteo-minunățiilor pămîntene; trei zile de primăvară în New England îți vor fi arhisuficiente. A patra zi ar genera un surplus, ai avea „vreme care îți prisosește; vreme de închiriat, vreme de vînzare, depozitabilă, vreme de investit, vreme de împărțit la săraci” – din discursul newyorkez al lui Twain (1876). Citeşte tot articolul
Lansare de carte, sesiune de fotografii și autografe cu Dragoș Pătraru
Vineri, 23 iunie, Dragoș Pătraru va fi prezent la lansarea cărții sale: „Unde nu-i cap, vai de popoare!”. Începând cu ora 18.00, la Librăria Luceafărul din zona Unirii, autorul se va întâlni cu fanii emisiunii Starea Nației pentru a discuta despre carte și pentru a lua parte la sesiunea de fotografii și autografe. Citeşte tot articolul
Nonfiction Polirom la Bookfest 2017
Cele mai recente apariții Polirom din sfera nonfiction – semnate atît de autori români, cît și străini – vor fi lansate la standul editurii în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest, ediția 2017. Noi titluri semnate de Aurora Liiceanu, Marta Petreu, Grete Tartler, Madeea Axinciuc, Vintilă Mihăilescu, Sorin Mitu, Ştefan Lemny, Orlando Figes etc. vor putea fi achiziționate de la standul editurii din cadrul ediției cu numărul 12 a tîrgului, care va avea loc la Complexul Romexpo (pavilioanele C1, C2, C4, C5), București, în perioada 24-28 mai 2017. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”
Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul
Ediţie aniversară: „Cinci feţe ale modernităţii”, de Matei Călinescu, la Polirom
„Un studiu erudit, lucid, inteligent şi original, acoperind ca spaţiu cea mai mare parte a Europei şi mergînd în timp de la introducerea cuvîntului modernus în latina medievală pînă la postmodernismul de azi.” (Notes and Queries) Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Alexandra Rusu: „Pentru mine, cititul n-a fost niciodată o pasiune”
Pe Alexandra Rusu am cunoscut-o mai întâi în rolul de co-fondator al site-ului Booktopia.ro, iar recent și în cel de scriitoare, după ce a debutat cu romanul Cartea năsoaselor, o poveste neobișnuită care se adresează atât copiilor, cât și adulților. Odată cu întâlnirea noastră pentru rubrica „Bibliotecă de scriitor”, am cunoscut-o pe Alexandra Rusu și în postura de cititoare, designer și cartograf al teritoriilor mereu în schimbare din biblioteca personală. Citeşte tot articolul
Perspective feline, perspective canine – #4: Olga Ștefan
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Olga Ștefan ne poartă în lumea canină și felină a trecutului și prezentului ei, ne povestește despre însemnătatea unui prieten și a alibiurilor pe care acesta ți le poate oferi, dar și despre cât de important e să adopți și să integrezi o altă ființă în viața ta.