Prezenţa României la ediţia a 39-a a Livre Paris a fost un succes datorită volumelor, invitaților și manifestărilor organizate la standul Institutului Cultural Român. Ecoul costant în mass media românești și franceze pe toată perioada evenimentului a fost primul semnal al recunoașterii. Au fost apreciate numărul impresionant de vizitatori și invitaţi, printre care personalităţi de prim rang ale culturii române şi franceze, dar și înalți oficiali europeni, organizarea unor dezbateri pe teme de interes european, lansări și traduceri de cărţi. „Salonul de carte de la Paris a fost pus, anul acesta, sub semnul Europei. Iar inima culturală a Europei a bătut, spunem noi, în standul României. Dacă «literatura este numitorul comun al Europei», așa cum frumos s-a spus în încheierea dezbaterii dedicate istoriei literare comune estului și vestului, atunci numitorul comun al acestei ediții a salonului parizian a fost România”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.
Citeşte tot articolulCautare dupa "romana"
[Portret] Anca Vieru: „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română, uneori nu făceam temele”
În curtea unei ceainării din București, Anca Vieru își așază rucsacul mov pe spătarul scaunului. Apoi, povestește că, de obicei, preferă să-i asculte pe ceilalți și că nu vorbește cu ușurință despre viața ei personală. Poartă ochelari cu rame subțiri, are părul tuns bob și, când îi vine în gând vreo amintire care îi stârnește râsul, își dă bretonul la o parte cu inelarul. De pildă, când își aduce aminte că nu-i plăcea de nicio culoare să scrie comentarii literare pentru orele de limba română de la școală. În schimb, se pricepea la matematică. „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română”, spune ea. „Nu le băgam în seamă, uneori nu făceam temele”. Pe una dintre ele a supărat-o pentru că a purtat în clasă cercei din bănuți de aur. „Abia îmi făcusem găuri în urechi și i-am spus că nu pot să-i scot, pentru că mi se astupă. Țineam o bentiță peste urechi, ca să nu se mai vadă cerceii”. Până când a făcut o infecție și a renunțat să-i mai ascundă. Citeşte tot articolul
Editura Litera va publica în limba română noile cărți scrise de fostul președinte al Statelor Unite, Barack Obama, și de fosta primă doamnă, Michelle Obama
Editura Litera are onoarea să anunțe că în curând va publica volumele scrise de fostul președinte al Statelor Unite, Barack Obama, și de fosta primă doamnă, Michelle Obama.
Biografia îndelung așteptată a lui Michelle Obama, Povestea mea, va fi publicată prima, data apariției fiind stabilită la nivel global pentru 13 noiembrie 2018. Volumul va fi lansat în România în format tipărit și în format electronic. Titlul în engleză este Becoming și va fi publicat în douăzeci și cinci de limbi. Citeşte tot articolul
Scriitoarele Hang Kang și Olga Tokarczuk, traduse pentru prima dată în limba română la editura ART, se află pe lista scurtă Man Booker International Prize 2018
Romanele „The White Book” de Han Kang și ”Flights” de Olga Tokarczuk se regăsesc pe lista scurtă a prestigiosului premiu literar Man Booker International Prize, care recompensează o operă străină tradusă în engleză și publicată în Regatul Unit. Citeşte tot articolul
Lansarea colecției de literatură română contemporană „n’autor”
Editura Nemira sărbătorește Ziua Internațională a Cărții prin lansarea colecției de literatură română contemporană „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Primele trei cărți din colecție sunt volumele de povestiri „Matriarhat”, de Cristina Andrei, și „Anotimpuri care nu se repetă”, de Ion Pleșa, și romanul „Territoria”, de Oleg Garaz. Evenimentul începe de la ora 19.00 și are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Participă cei trei scriitori și coordonatoarea colecției. Citeşte tot articolul
Editura Nemira lansează colecția de literatură română contemporană „n’autor”
Editura Nemira anunță lansarea colecției de literatură română contemporană n’autor, coordonată de Eli Bădică.
n’autor este colecția de literatură română a Editurii Nemira care vorbește, în n moduri, despre lumea în care trăim – realități de ieri și de astăzi, fragmente din societatea românească ori de pretutindeni, o umanitate în permanentă schimbare. Prin volumele care vor apărea în această colecție, romane și povestiri de cea mai bună calitate, ne întoarcem la plăcerea lecturii, fără artificii inutile, cu teme diverse, de la relații amoroase la relații familiale, de la învățământ la religie, mediu, minorități, tehnologie, politică, istorie, violență ș.a.m.d. Totul ghidat de imaginație, scriitură, poveste. Citeşte tot articolul
Alexandru Vakulovski: „«Herța» e unul dintre cele mai bune poeme din literatura română” (interviu)
În 2017, la Editura Charmides apărea un nou volum de poezie semnat de Alexandru Vakulovski, „Priveliști”, volum dedicat lui B. Fundoianu. Despre influența acestuia asupra lui Vakulosvki, despre priveliștile personale și porumbelul gras Dumitraș, în cele ce urmează:
György Dragomán: „Relația mea cu limba română a devenit cumva alta, după ce mi s-au tradus cărțile în limba română” (interviu)
Niciodată nu mi-a plăcut și nu mi-am dorit să-i cunosc pe autorii cărților care m-au dat gata. Mi-a fost teamă, de fiecare dată, că întâlnirea pe viu o să fie o dezamăgire, și de multe ori chiar a fost. Regele alb (Polirom, 2008) și, mai apoi, Rugul (Polirom, 2015) au fost două dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în ultimii ani, și am găsit ecouri din literatura lui György Dragomán și în atmosfera prozei sud-americane, dar și în cărțile Hertei Müller, bunăoară. Însă întâlnirea cu prozatorul maghiar născut în Târgu Mureș, cu siguranță una dintre vocile marcante ale literaturii europene actuale, petrecută toamna trecută la Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri de la Iași (ediția a V-a, 2017), a fost cu adevărat specială. Dialogul nostru – despre scris și traduceri, despre cărțile lui, dar și cărțile altora, despre singurătatea care îți deschide o întreagă lume – a fost mai mult decât fermecător. M-a odihnit cu adevărat, ca o discuție despre literatură între prieteni, și m-am gândit că, până la urmă, între autorul viu și cel de hârtie nu e chiar așa o prăpastie de netrecut. Citeşte tot articolul
Emil Brumaru și Ion Iovan, premiați de Academia Română
Vineri, 15 decembrie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul 2015.
Emil Brumaru şi Ion Iovan se numără printre laureaţii acestei ediţii. Emil Brumaru a fost distins cu Premiul „Mihai Eminescu” pentru Opere V. Crepusculul civil de dimineaţa, iar Ion Iovan a obţinut Premiul „Ion Creangă” pentru volumul MJC, ambele apărute la Editura Polirom, şi în format digital.
Decernate anual în luna decembrie, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, cele 75 de premii sînt repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Fiecare premiu poartă numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice româneşti. Citeşte tot articolul
Redescoperirea Sidoniei Drăgușanu: Despre femei și feminitate în literatura română
Editura Hyperliteratura vă invită sâmbătă, 09 decembrie 2017, de la ora 18.00, la Teatrul Elisabeta (Bulevardul Regina Elisabeta nr. 45) la evenimentul lansării a trei cărți reeditate, semnate de scriitoarea Sidonia Drăgușanu - Într-o gară mică (1934), Doamna cu ochelari negri (1974) și cartea pentru copii Moața, Creața și Grasu’ la bal (1945). Citeşte tot articolul
10 years later: se lansează literatura română în benzi desenate
10 ani. Atât a durat să publicăm unul dintre cele mai hazlii proiecte din literatura română: adică Istoria (alternativă a) literaturii române în benzi desenate. Făcut, parțial, pe bursă de creație de la Uniunea scriitorilor din România și cu un dosar de presă aproape la fel de mare ca volumul însuși. Citeşte tot articolul
Oferta de literatură română a Editurii Polirom la Gaudeamus 2017
Editura Polirom vine și la această nouă ediție a Tîrgului de Carte Gaudeamus cu o ofertă impresionantă de literatură română, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom. Citeşte tot articolul
Lansarea primei ediții în limba română a „Tratatului despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor”, de Georg Captivus Septemcastrensis
Editura Humanitas vă invită la un eveniment cu totul special vineri, 10 noiembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu: lansarea primei ediții în limba română a Tratatului despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor. Scris în secolul XV de călugărul dominican originar din Transilvania Georg Captivus Septemcastrensis, Tratatul a devenit în cercurile teologice ale vremii o referință și echivalentul unui bestseller de azi. Ediția Humanitas conține prefața lui Martin Luther de la 1530, un studiu semnat de Constantin Erbiceanu și a fost tradusă din latina medievală de Ioana Costa. Toate aceste elemente însoțitoare explică traseul de două decenii al prizonieratului la turci al lui Georg, sursa directă a descrierilor etnografice atât de precise. Dar mai ales substraturile istorice și teologice, denumite încă din titlu infamia turcilor, care justifică mesajul militant creștin, cu trimiteri apocaliptice, preluat atât de Vatican, cât și de Martin Luther. La eveniment vor participa Ioana Costa, profesor la Catedra de filologie clasică a Universităţii din Bucureşti Constantin Erbiceanu, prefațatorul volumului, Bedros Horasangian, scriitor și analist, și Marian Coman, medievist, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București. Citeşte tot articolul
Claudia Popescu despre iZiLIT: „Vom ști dacă am reușit în demersul nostru în momentul în care numărul cititorilor de literatură română contemporană va crește”
La mijlocul acestei luni, s-a lansat iZiLIT, prima aplicație românească ce recomandă zilnic utilizatorilor câte o carte din literatura română contemporană. Am întâmpinat vestea cu entuziasm, mi se pare o idee excelentă - și era și timpul ca cineva să o pună în practică. Acel „cineva” este o instituție publică, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov - știu, e surprinzător pentru o parte dintre cititori, cei care asociază bibliotecile publice cu niște instituții „prăfuite”. Iată că, cel puțin la Brașov (și vă asigur că nu numai), nu e cazul, ba dimpotrivă. Citeşte tot articolul
„Greva păcătoșilor”, de Florin Chirculescu – un roman polifonic unic în literatura română
Editura Nemira lansează romanul Greva păcătoșilor, de Florin Chirculescu – un roman polifonic în care prezentul românesc, sinonim cu criza și corupția, se îmbină cu trecutul oriental și începuturile medicinei moderne. Citeşte tot articolul