4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Simona Popescu și Andra Rotaru – și 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu (aka Cozo), Ilina Schileru, Gabi Stamate și Mihai Zgondoiu – au realizat împreună, în patru sesiuni de creație, un program de cercetare poetică și vizuală și de re-creație artistică, în urma căruia au creat 4 produse ale programului; cartea de cArte, cu textele și schițele poeților și artiștilor vizuali invitați despre proiecția fiecăruia asupra formei și conținutului propriei sale cărți ideale, renshi de cArte, în 4 tururi, cu 4 trageri la sorți privind ordinea de intrare și de scriere a 4 exerciții de improvizație literară; dosArt (cu cărți-afiș- obiect, conținând fragmente din textele scrise în programul ”4X4.Instalația de cArte”, schițe și fotografii); videocArt, un altfel de montaj și dicteu vizual.
Dacă scrii literatură pentru copii, poți fi publicat la Editura Arthur! Acesta este mesajul pe care din 2012 îl transmitem autorilor în fiecare an. Trofeul Arthur a ajuns la ediția a VII-a și continuă să-i atragă atât pe scriitorii consacrați, cât și pe cât și pe cei care n-au publicat niciodată, dar vor să încerce pentru că au ceva de spus.
Citeşte tot articolul
Colecția de poezie Vorpal, coordonată de Svetlana Cârstean aduce 3 titluri noi la Bookfest 2018: Tribar, de Andra Rotaru, Jocul de-a amiba, de Tara Skurtu (tradusă de Radu Vancu și Tiberiu Neacșu) și Frigul (elegie), de Mihai Ignat.
Cu trei formule poetice extrem de diferite, dar consonante prin originalitatea și prospețimea limbajului poetic, volumele se vor lansa în cadrul Bookfest, sâmbătă, 2 iunie, de la ora 17.00, la scena de la Arenă, în prezența autorilor și a Svetlanei Cârstean. Citeşte tot articolul
În Capitală debutează cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Timp de o săptămână, în perioada 14 – 20 mai, peste 150 de poeţi din peste 30 de ţări se vor reuni la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 30 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: cele două sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88), Librăria Humanitas Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38), Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), Apollo 111 (Str. Ion Brezoianu 23-25 – Palatul Universul, Corp B, subsol), Tramvaiul 26 (Strada Cercului 6c), Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Strada Mărțișor 26). Citeşte tot articolul
Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă la un eveniment menit să demonstreze că Poezia este vie. De echinocțiu, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, marți, 20 martie, la ora 18.00, și înainte de Ziua Internaţională a Poeziei, declarată de UNESCO începând din anul 1999 drept o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) va avea loc un happening sinestezic numit „Poezia vie” la care participă Oana Popa - recitare, Emy Drăgoi - jazz acordeon și Mariana Pachis - sand art, în parteneriat cu Prom’Art Creative. Citeşte tot articolul
Scriitoarea Andreea Răsuceanu a răspuns cu un neașteptat entuziasm invitației mele la rubrica Bibliotecă de scriitor, fapt care m-a bucurat foarte mult. Abia întoarsă din concediu, i-am făcut o vizită în apartamentul luminos și plin de culoare, de care m-am îndrăgostit la prima vedere – în special de o bibliotecă verde poloneză, preferata mea dintre cele cinci corpuri de diferite mărimi, care ocupă două camere din apartament. Citeşte tot articolul
MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin important și impactant asupra publicului și memoriei comunității. Inițiem proiectul „Femei celebre”, marți, 19 septembrie 2017, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia, actrița Ioana Pavelescu. Citeşte tot articolul
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Daniela Șontică a deprins de mică abilități dintre cele mai diverse, spiritul de observație și lecturile copilăriei ajutând-o să creeze conexiuni între tipologii umane și animale, transferând apoi în fizionomia animalelor întâlnite calitățile și defectele stăpânilor.
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Rita Chirian întâlnește la tot pasul personaje pe care le literaturizează, de la capre negre la mistreți, de la gândaci croitori la năpârci, iar lumea devine un teren propice dacă te oprești un pic, asculți și încerci să înțelegi toate „necuvântătoarele”.
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Cartea „Aventurile necuvântătoarelor în lumea lui Mihók Tamás” nu a fost scrisă, iar în prezent Zenobia Zgârienori, pisicuța aruncată și preluată de Mihók de la salvator, are toate șansele să devină o felină frumoasă și cu zile multe. Să-l însoțim pe scriitor în aventurile care au început de mic copil și continuă! Citeşte tot articolul
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. De la gesturile cele mai firești pe care le poți memora în compania unui cățel sau a unei pisici, până la adevărurile care ți se arată târziu, Lavinia Bălulescu ne împărtășește câte ceva din limbajul și aventurile descoperite în compania cățeilor, pisicilor, „găinuțelor” și puilor de șoim.
De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Comportamentul ni se modifică de-a lungul vieții. Ne influențează primele cărți pe care le citim, cu personaje din lumea necuvântătoarelor, ne influențează ce vedem la TV, ne influențează ce vedem zilnic pe stradă. Cum vom reacționa peste ani, când poveștile din copilărie vor deveni reale și ne vom confrunta cu spectrele cruzimii umane? Diana Geacăr ne oferă o perspectivă empatică la aceste întrebări, dintr-o experiență îndelungată în compania micuților companioni și nu numai.
În lunga sa istorie, începând cu satirele antice şi cu oratoria de tribună, pamfletul e, covârşitor, un discurs social al înfruntării: o probă a actualităţii, un denunţ al relei alcătuiri din lumea prezentului, un protest direct, public şi vehement. E născut din indignarea în faţa nedreptăţilor şi nu se dă înapoi de la nimic, riscând totul ca să le demaşte. Singur martor, şi încă neputincios, al iremediabilului dezastru, pamfletarul nu poate fi altfel decât atroce şi spumegat. El stă singur în „colţul adevărului“, neascultat de nimeni, şi cu atât mai vehement cu cât dezastrul e mai întins.
Magda Răduţă Citeşte tot articolul
