Mâine noapte plecăm de la Iași. Recunosc, am deja o urmă de regret care începe să se instaleze. Ceea ce nu poate să însemne decât că mi-a plăcut prea mult la FILIT: organizarea, scriitorii invitați, evenimentele grozave, o adevărată sărbătoare (chiar așa: oare nu putem să convingem oamenii să cerem zile libere pe perioada FILIT?). Și mă tot gândesc că unii dintre voi, din varii motive, nu ați ajuns aici. Sau nu ați fost convinși că o primă ediție a unui astfel de festival vă poate aduce ceva. Voi știți.
Oricum ar fi, mai aveți timp să veniți. Și mâine se anunță o zi faină (program aici), pe care ar fi păcat s-o pierdeți, mai ales că este zi de week-end.
Așa că am luat la întrebări 10 scriitori români dintre cei prezenți zilele acestea la festival și i-am rugat să ne spună ce le-a plăcut cel mai mult la FILIT (până acum) și de ce cred că acesta este important.
Radu Pavel Gheo: Important este festivalul în sine pentru că, în afară de târgurile de carte de la București, unde sunt totuși lansări de carte punctuale, un pic mai haotic, FILIT este, de fapt, un loc de întâlnire. Nu este un loc unde se lansează cărți, ci un loc unde scriitorii și traducătorii se întâlnesc.
Nu s-a mai văzut un festival de tipul acesta în România, zic eu. În primul rând, pentru că au fost invitați scriitori români din toată țara, de la Timișoara (pentru că rimează), de la București, de la Iași, de la Cluj, din toate centrele mai mici sau mai mari unde se creează. Și, ajungând la scriitorii din străinătate, pe care iarăși nu-i întâlnești foarte des, cel puțin nu în concentrația aceasta. Iar selecțiile sunt foarte bine făcute.
În puține cuvinte, aici este literatură bună. Și comunicatori buni, din câte am văzut, care știu să comunice cu publicul și au farmec. Îi pot deja numi clasici în viață.
Iar festivalul este foarte bine pus pe roate. De obicei, la prima ediție, te aștepți să iasă poticneli, dar aici nu am văzut așa ceva.
Ca om din interiorul literaturii, mi se pare că FILIT este un festival extrem de dinamic.
Adriana Bittel: Cel mai tare mi-au plăcut întâlnirile cu liceenii. Mi s-a părut extraordinar, nu m-aș fi așteptat niciodată să existe copii care ne citesc cărțile, care vorbesc atât de bine despre ele. Eu am fost la Colegiul Național Iași și mi s-au părut niște copii excepționali, mi-am schimbat total părerea despre adolescenți văzându-i pe copiii aceia, care nu erau dresați, nu vorbeau pentru că așa i-a învățat doamna, vorbeau din capul lor, erau frumoși și deștepți și am fost absolut încântată.
Apoi și întâlnirile de la Casa FILIT au fost interesante. Și, în general, este o atmosferă bună. Un scriitor simte că îi crește inima în împrejurări dintr-astea. Își vede cititorul în ochi, își vede colegii bucuroși, ceea ce nu se întâmplă foarte des.
Ștefan Agopian: Din punctul meu de vedere este important că ne întâlnim cu niște traducători, noi fiind o literatură mică și necunoscută din pricina istoriei noastre. Și această deschidere spre alte țări este binevenită pentru orice autor. Sigur, nu cu acest festival se vor destupa lucrurile definitiv, dar este un început extraordinar, lucrurile vor evolua în timp.
Iar pentru public, cred că este important pentru că ei sunt curioși să vadă niște nebuni ca noi.
Ion Mureșan: Cel mai mult, până acum, mi-au plăcut întâlnirile cu tinerii, cu elevii, cu oamenii care stau undeva între o viață nedesfășurată și cărți. Pe aceia poți să-i aduci înspre carte, poți să faci din viața lor viitoare o carte și din cartea lor viitoare o viață. Asta a însemnat inițiativa de a ne întâlni cu liceenii”.
Denisa Comănescu: Este foarte important că se întâmplă FILIT, în primul rând pentru că se întâmplă apropierea dintre cărți și cititori prin autori. În al doilea rând, întâlnirea cu tinerii, cu elevii a fost extraordinară pentru mine, mai ales că ei încă nu știu să discearnă.
O. Nimigean: Festivalul este încă în plină desfășurare, mai are puncte forte care vor urma. Până acum, deși nu am acoperit toate evenimentele (fiindcă este imposibil), le știu, este o efervescență în tot orașul, la multiple nivele (instituții de tot felul). Cel mai mult mi-a plăcut punctul de lectură de la Casa FILIT, unde am văzut câteva și mi s-au părut foarte bune. Iar lumea vine. FILIT-ul începe să aibă feeling.
Ruxandra Cesereanu: Ce mi-a plăcut cel mai mult la FILIT? Faptul că am văzut, pentru întâia dată cu adevărat, solidaritate scriitoricească, voioșie între scriitori, prietenie fără rivalități, fără gelozii, fără grupulețe care se evită între ele. Pentru prima dată mi s-a părut că este cumva o comuniune, nu de profunzime, tulburătoare, dar o comuniune de breaslă, foarte civilizat și european. Iar speranța mea este ca FILIT-ul să devină pentru Iași ce este TIFF-ul pentru Cluj.
Emil Brumaru: Mi-au plăcut foarte tare evenimentele numite Scriitori în centru, cele în care au fost Cecilia Ștefănescu, Ștefan Agopian, Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ion Mureșan. Iar la licee mi-au plăcut Ileana Mălăncioiu și Ștefan Agopian în dialog cu elevii și Varujan Vosganian cu Filip Florian – tocmai pentru că au fost contraste, unul foarte volubil și altul foarte timid.
Daniela Zeca Buzura: Eu cred că este important pentru a recupera distanța care s-a creat în ultimii 25 de ani, o distanță artificială și care nu merită autentificată, între public și scriitori. Mi-a plăcut pentru că Iași-ul, spre deosebire de București care are un Enescu sau de Cluj care are un TIFF, începe să aibă o marcă proprie. O merita, pentru că aici sunt mai mulți scriitori decât în altă zonă, mai multă receptivitate din partea publicului. Iar FILIT-ul îi servește Iași-ului precum o piatră la inel.
Filip Florian: Nu știu, mi-a plăcut atmosfera toată, festivalul are un fel de suflet nevăzut care se simte.Altfel, este important pentru foarte multe lucruri, în primul rând pentru că este, în sfârșit, o chestie vie și, Slavă Domnului că a apărut!
Pingback: Prin blogosfera literara (21 – 27 octombrie 2013) | Recenzii filme si carti
Pingback: A cincea și ultima zi la FILIT - scrisoare din miez de noapte | Bookaholic