Mihaela Pascu-Oglindă

Mihaela Pascu-Oglindă

Mihaela Pascu-Oglindă

Redactor literar, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și masteratul de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București. A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia "Cum iubim", Vellant, 2016.


Pierre Enckell şi cea mai bună carte de făcut cadou: „Încă o zi infectă sau 365 de motive pentru a nu te ridica din pat”

Gândită ca o carte-cadou, colecţia lui Pierre Enckell de 365 de motive pentru a nu te ridica din pat, câte unul suficient de bun pentru fiecare zi, a avut la bază colecţia intitulată „La joie de vivre. Journal intime perpétuel” [Bucuria de a trăi. Jurnal intim etern] (Éditions Noirs, 1982). Noua ediţie, sub semnătura lui Enckell, completează originalul cu alte câteva citate sau motive, aparţinând a peste douăzeci de noi autori. Citeşte tot articolul


O Spira mirabilis de cuvinte: „Nautilus”, de Ioana Bâldea Constantinescu

Nu este pentru prima oară când poveştile din timpuri diferite le completează sau se intersectează cu cele din prezent. Aşa cum în Dincolo de portocali planurile din care se descriu vieţile personajelor se intersectează din lumi şi timpuri diferite, în Nautilus, noul roman al Ioanei Bâldea Constantinescu, apărut recent la Editura Humanitas, regăsim o structură similară, însă cu mult mai complexă. Căci, de data aceasta, lumile se reaşază, unele peste altele, în cercuri. Se suprapun în puncte fixe, în momente temeinic bifate: un dragon, o arie auzită de la un etaj superior, un blocaj de comunicare, secunda în care îţi dai seama că „frica nu are culoare”. Indiferent de an şi indiferent de secol, chipuri nevăzute trec drept martori ai unei vieţi care pare „să se închege din succesiuni de accidente”. Citeşte tot articolul


Omul în societatea occidentală şi recuperarea trecutului. Ştefan Vianu – „Existenţă şi idee”

Lumea ca spectacol şi societatea de consum sunt atributele individului care nu se poate desprinde de existenţa sa în mijlocul societăţii. Această delimitare devenită astăzi aproape imposibilă pentru insul obişnuit este ceea ce a fragmentat, în trecut, încă de la baza zidului, teoria potrivit căreia formarea omului şi a gândirii, acel bildung, implică un dialog şi nu o relaţie de supunere. Citeşte tot articolul


17 frici de scriitor (și nu numai). Cum să te vindeci de frică prin „Lecţii de magie”

„Într-o zi, Hans se îmbolnăveşte de frică pe stradă.” – Sigmund Freud

Sunt câţiva autori preferaţi la care mă gândesc ori de câte ori am nevoie de un plus de creativitate. Sunt acele nume care-mi vin primele în minte imediat ce rostesc cuvântul, în căutarea unor idei noi sau din dorinţa de a găsi motivaţia pentru un proiect anume. Când mă gândesc la Elizabeth Gilbert însă, nu am în minte doar creativitate, ci şi o cantitate foarte mare de muncă, un spirit organizat, sincer, şi un scriitor care a reuşit să surprindă prin fiecare carte pe care a scris-o. Citeşte tot articolul


10 idei de împachetat cărţi (aşa cum nu le veţi găsi prea des în librării)

Cred mult în rolul pe care creativitatea îl joacă în vieţile noastre şi, tocmai de aceea, consider că e o trăsătură care nu ar trebui să lipsească din nicio împrejurare care ne conturează fiecare zi. Nu întâmplător vreau să vă prezint câteva idei de împachetat cărţi. Mi se pare că am devenit din ce în ce mai grăbiţi şi că nu mai punem suficient de mult preţ pe gestul de a dărui cuiva un lucru, gest care înseamnă adesea mult mai mult decât a alege pur şi simplu nişte obiecte şi a le pune laolaltă. Citeşte tot articolul


De ce citim, suntem cititori sau competitori? Răspunsurile unor scriitori faimoşi

Nu ştiu dacă ar trebui să încep acest articol cu întrebarea „De ce citim?” sau, mai degrabă, „Pentru cine citim?”. Aş spune că, desigur, citim pentru noi, dar suntem oare atât de sinceri faţă de noi înşine pentru a fi în întregime siguri că nu citim şi din alte motive? Un prieten drag ne dăruieşte o carte. Subiectul nu e pe gustul nostru, dar citim cartea... de drag. Persoana de care ne-am îndrăgostit până peste cap ne promite că titlul pe care tocmai ni l-a recomandat o să devină cartea vieţii noastre! O citim, fără a pune vreo clipă la îndoială recomandarea făcută. Citim cărţi despre care aflăm în grupuri din social media, site-uri de recenzii, bloguri literare. Motivele noastre variază şi depind, bineînţeles, de fiecare cititor în parte. Citeşte tot articolul


Jules-Renard-Jurnal

Jurnalul lui Jules Renard: „Un creier bine întreţinut nu oboseşte niciodată”

Sinceritatea e o monedă preţioasă de schimb. Valorează enorm, iar când o pierdem, făcând un schimb în defavoarea noastră, ne simţim de parcă am fi pierdut o avere. „Sinceritatea lui Jules Renard ţâşneşte aproape necontrolat, eul său are sensibilitatea unui jupuit de viu şi este într-adevăr haïssable în ochii celui care îl examinează”, scrie Modest Morariu în prefaţa Jurnalului scris de Jules Renard, autorul binecunoscutului Morcoveaţă. Citeşte tot articolul


Hannah Arendt şi „Făgăduinţa politicii”: Să înţelegem politica azi pentru o viaţă mai bună

Poate omul să trăiască în afara oricărei forme de organizare politică? Ce înseamnă pentru noi politica astăzi şi cum ar trebui să privim trecutul? Ce sens dăm politicii şi care sunt prejudecăţile de care ar trebui să ne desprindem? Sunt toate întrebări la care Hannah Arendt răspunde în Făgăduinţa politicii, aducând în prim-plan nenumărate alte esenţe care vizează desprinderea politicii de filozofie şi consecinţele acestei schisme. Citeşte tot articolul


Librăria Anthony Frost. Amintiri de cititor

„După mai mult de 9 ani de activitate, librăria Anthony Frost îşi închide la 1 martie 2017 porţile. Mulţumim din suflet tuturor oamenilor care au lucrat în librăria noastră, celor care ne-au fost alături: prieteni, autori, artişti, edituri şi reprezentanţii lor, distribuitori. Nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte nevoia noastră de dialog şi de cunoaştere. Suntem încrezători că vor mai exista spaţii care să le încurajeze, aşa cum ne dorim să fi fost librăria engleză Anthony Frost”. E mesajul scris pe pagina sa de Facebook de Vlad Niculescu, cel care în 2007, alături de alţi doi asociaţi, a înfiinţat librăria engleză. Citeşte tot articolul


O paranteză în timp

Proiectul Hogarth Shakespeare: „O paranteză în timp”, de Jeanette Winterson

„Trecutul nu e mort. Nici măcar nu a trecut”. - William Faulkner

Proiectul Hogarth Shakespeare şi-a propus, încă de la momentul lansării în 2015, să aducă în contemporaneitate ideile unui trecut care continuă să ne ofere lecţii esenţiale. Editura britanică Hogarth a lansat nu doar un proiect, ci şi o provocare la care au răspuns mai mulţi scriitori: aceea de a reinterpreta piesele lui William Shakespeare, de a le oferi un nou mod de a exista în prezent şi de a oferi astfel cititorilor atât ocazia de a reciti, curioşi, piesele originale, cât şi de a descoperi opere noi care pornesc de la semnătura inconfundabilă a lui Shakespeare şi care sfârşesc prin scriitura originală, modernă şi surprinzătoare a scriitorilor de renume care au răspuns acestei provocări. Citeşte tot articolul


Fanii scriitorului Haruki Murakami au stat noaptea la coadă pentru noua sa carte

Este un vis mai vechi de-al meu să văd bibliotecile şi librăriile pline ochi şi cu nişte cozi lungi la ghişeu. Să fiu nevoită să ocolesc o sută de oameni care aşteaptă cuminţi, toţi cu câte o carte, două, trei sau zece în braţe. Şi, chiar dacă singura dată când am văzut o astfel de coadă era la teatru şi afară ningea, iată că, în Japonia, fanii lui Haruki Murakami au stat noaptea la coadă pentru a se asigura că se numără printre primii care pun mâna pe un exemplar din noua carte a autorului. Citeşte tot articolul


Ce pot face bibliotecile pentru a nu mai fi pe cale de dispariţie?

Într-o dimineaţă, la cafea, între două ştiri despre trafic, trei reclame la brânză şi zece la medicamente, mi-am dat seama cât de mult mi-ar plăcea şi cât de frumos ar fi să aud şi să văd la televizor reclame pentru cărţi. Ideea m-a încântat şi m-a întristat în egală măsură. M-a încântat pentru că mi se pare o idee excelentă, minunată, cu beneficii majore. M-a întristat fiindcă mi-am dat seama că nu există (cel puţin la noi), că ar costa foarte mult şi că ar trebui să concureze cu întreaga industrie farmaceutică şi cu toate bolile mai mult sau mai puţin existente. Citeşte tot articolul