Vasile Ernu

Vasile Ernu

Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A publicat cărțile: Născut în URSS (2006), volum ce a primit premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, "Ultimii eretici ai Imperiului" (2010), " Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc." (2010, împreună cu Bogdan Alexandru Stănescu), "Intelighenţia rusă azi" (2012) și "Sunt un om de stânga" (2013).


„Cartea există ca să (re)nască o lume” – Interviu cu Emilian Galaicu-Păun

Cu Emilian Galaicu-Păun am impresia că ne știm de o viaţă. Adolescenţi fiind, copii ai perestroikăi, ne petreceam mai toate după-amiezile între faimoasele cafenele „Moldova” și „Fulgușor”. Mai mergeam la Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia” pentru lecturi, iar seara, pe Aleea Scriitorilor din Parcul „Pușkin”. Unul dintre oamenii pe care-i așteptam cu suf letul la gură era un tânăr scriitor care-și făcea studiile la Moscova și venea să ne aducă cele mai noi cărţi și știri. Era un tânăr cu plete lungi, care avea un aer de hippy și pe care noi îl botezaserăm „Jesus”. El era cel ce avea să devină cunoscutul scriitor Emilian Galaicu-Păun. După mulţi ani am avut ocazia să stăm pe îndelete la o lungă poveste. Iată ce a ieșit. Din / Vasile Ernu - Intelighenția basarabeană azi: Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi, Editura Cartier, 2016 Citeşte tot articolul

interviu cu Gheorghe Erizanu

Interviu cu Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier: „Provocări există permanent”

Anul acesta editura Cartier împlineşte 20 de ani. Cu această ocazie, am purtat un dialog amplu cu directorul editurii, Gheorghe Erizanu. Am vorbit despre meseria sa de editor, despre genealogia, copilăria și tinerețea sa, cât și despre profesia lui de jurnalist, despre cum a luat ființă editura Cartier, care au fost provocările de-a lungul timpului, problemele piețelor de carte din România și din Republica Moldova, care îi sunt cele mai dragi colecții de la Cartier, autorii basarabeni musai de citit și multe altele. Pe scurt, veți citi, în cele ce urmează, despre ultimii 20 de ani editoriali din perspectiva lui Gheorghe Erizanu.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Lică Sainciuc: „Desenam de când mă ţin minte. Aveam condiţii prielnice: culori, hârtie, linişte…”

Zilele acestea am primit un set de cărţi pentru copii de la Editura Cartier. Cărţile sînt desenate, ilustrate de Lică Sainciuc. Le răsfoim şi citim pe îndelete cu Saşa, copilul meu de doar 4 ani. Saşa îl descoperă, eu îl redescopăr pe Lică Sainciuc, cel mai important „ilustrator de carte” din Republica Moldova. Cu aceste cărţi semnate de Lică Sainciuc au crescut generaţii şi generaţii de copii. Am încercat zilele acestea să stau puţin de vorbă cu Lică Sainciuc, acest om-instituţie, cel care a ilustrat peste 100 de cărţi. Citeşte tot articolul

Interviu cu Zahar PRILEPIN: „Ideologia nu este nicidecum o măsură a darului literar”

La Tîrgul de carte Gaudeamus de anul acesta (19-23 noiembrie), Rusia este ţară invitată (programul integral). După mine, cel mai important nume din literatura rusă prezent la tîrg este Zahar Prilepin. Şi asta o spun nu pentru că am fost primul lui editor în limba rămână şi i-am editat la Editura Cartier romanul „Sankea”, care l-a făcut celebru, ci pentru că, în acest moment, este tratat aproape unanim ca fiind „vîrful de lance” al literaturii ruse de după 2000. Este un scriitor „construit” tipic pe calapodul clasic rusesc. Este controversat din cauza viziunilor sale politice: antiputinist, antiliberal, socialist şi naţionalist. Un amestec exploziv însă privit doar de afară, dinspre Occident. Analizat din interior, el este, mai degrabă, un soi de narodnicist. Scrie  romane „de idei” cu veşnicile obsesii ale „marii literaturi” ruse: fresca Rusiei actuale şi a tragediei ruse din secolulul XX. Dacă vreţi să înţelegeţi mai bine epoca postcomunistă şi în special pe cea putinistă, atunci citiţi „Sankea”. Dacă vreţi să înţelegeţi cum a început malaxorul stalinist, atunci citiţi ultima lui carte, „Obiteli/Mănăstirea”. Aceasta din urma va deveni curînd o carte de referinţă în ceea ce priveşte începuturile GULAG-ului şi va fi la fel de importantă ca deja clasicile „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” de Soljeniţîn sau „Povestiri din Kolîma” a lui Varlam Şalamov. Sper să apară şi în română. La tîrg, vor fi lansate „Sankea” tradusă de Vladimir Bulat (Editura Cartier), un excelent volum de povestiri proaspăt apărut la editura Curtea Veche, „Patologii”, în traducerea lui Mihail Vakulovski şi acest ultim roman „Mănăstirea”. Lansarea e Miercuri 19 noiembrie, ora 14.00, la standul Rusiei. Citeşte tot articolul