Beneficiile-cititului

Mi-ar plăcea mult să le pot vorbi copiilor despre lectură. Să le trezesc o pasiune pe care eu însămi, mărturisesc, o pierdusem în urmă cu mulţi ani având de parcurs prea multe cursuri care teoretizau literatura, fără a mai lăsa loc şi timp pentru a o citi şi a o înţelege pe îndelete şi după cum se cuvine.

Până atunci, sper să pot convinge atât oamenii mari, cât şi copiii, prin scris, care sunt beneficiile cititului şi cum ne deschide această practică nişte uşi pe care altminteri nu le-am descoperi niciodată. Că ne face oameni mai buni în mii şi mii de feluri. Că până şi pe-un fanatic ai putea să-l lecuieşti prin literatură, cum argumentează Amos Oz într-unul dintre eseurile sale. Că înveţi empatia citind şi iei cu tine lecţii pentru totdeauna, lecţii pe care le vei purta prin viaţă ca un veştmânt care va şti, în multe momente, să-ţi ţină şi de foame, şi de frig.

Dincolo de recenziile de carte, dincolo de declaraţiile de iubire pe care le facem cărţilor de care ne îndrăgostim încă de la primul fragment, sunt bune şi cât se poate de folositoare şi aceste argumente, bazate pe studii ştiinţifice, care încearcă să ne convingă de beneficiile cititului, de avantajele pe care nicio altă activitate, în afară de studiul mânat de curiozitate, nu le poate aduce.

Cu ce să pornim? Poate că pe primul loc merită să stea conexiunile pe care creierul învaţă să le facă, prin lectură, în noi şi noi feluri, descoperind drumuri şi înmulţind cu spor neuronii şi cărările atât de bătătorite. Cercetătorii au descoperit astfel că mielina sau materia albă din creier îşi măreşte volumul atunci când citim mai mult sau foarte mult. Iar materia albă e responsabilă cu îmbunătăţirea comunicării creierului. Studiul făcut pe mai mulţi copii arată că după 100 de ore de cursuri de lectură intensivă, se mărise considerabil materia albă din creier, iar cei mici puteau citi mai bine.

În al doilea rând, deşi poate ne este mai la îndemână să citim în limba maternă, noi studii demonstrează cât de bine este să ne depăşim capacităţile în această arie şi să îndrăznim să citim şi în alte limbi străine. Memoria noastră capătă forţe proaspete şi devine mai bună pe măsură ce citim într-o limbă străină. Vocabularul se îmbogăteşte în feluri noi, descoperim noi contexte pentru folosirea unor cuvinte şi, per total, capacitatea creierului nostru se măreşte.

În al treilea rând, iar asta s-ar putea să nu vă surprindă prea mult, trăim şi prin cărţi. Un studiu din Spania a arătat că nu există mari diferenţe înregistrate de creierul nostru atunci când citim despre o experienţă sau când o trăim cu adevărat. De asemenea, inteligenţa în mai toate aspectele vieţii e direct legată de cât şi cum citim, iar empatia şi abilitatea de a înţelege mai profund reacţiile celorlalţi şi propriile decizii sunt puse tot pe seama cititului intens.

Să nu punem la colţ nici audiobook-urile, spun cercetătorii, fiindcă şi cuvintele rostite joacă un rol important, chiar dacă experienţa lecturii nu mai e aceeaşi ca în cazul cărţilor tipărite. Cu toate acestea, în opinia specialiştilor, actul de a asculta o poveste creează destul de multă agitaţie la nivelul neuronilor noştri. Când ni se spune o poveste, se activează atât părţile responsabile cu procesarea limbii, cât şi cele legate de experienţa trăită pe propria piele. Ascultatul, în general, şi atenţia orientată către o poveste reprezintă, spun aceştia, exerciţii bune pentru creier.

Şi, totodată şi… în al cincilea rând, să ne testăm abilităţile de cititor şi să le îmbunătăţim în acelaşi timp alegând mai multe tipuri de texte şi mai multe tipuri de lectură. Fiecare experienţă diferită când vine vorba de lectură şi înseamnă noi posibilităţi ale creierului de a se dezvolta, de a crea noi trasee, noi conexiuni şi de a se menţine mai sănătos pe o durată cât mai lungă din viaţă. Există astfel o diferenţă mare între cititul cu atenţie sporită (valabil pentru atunci când citim o carte pentru un examen sau când ne luăm notiţe, urmărim referinţele etc.) şi cititul numai de plăcere. În fiecare caz în parte se activează zone diferite din creier şi stimulilor li se răspunde prin reacţii variate.

Cercetătorii au ajuns astfel la concluzia că a citi un roman pentru a-l analiza ulterior, punându-l într-un context şi evaluându-i calitatea şi importanţa, constituie un exerciţiu mai bun pentru creier decât lectura de plăcere (pe care o recomandăm în continuare, fără a-i micşora importanţa!).

Un lucru pe care poate puţini dintre noi îl ştiau e că mintea noastră se adaptează în şapte zile când vine vorba de lectura unui e-book. Altfel spus, dacă suntem obişnuiţi să citim numai cărţi tipărite, deşi ne-am putea simţi straniu să ţinem în mândă un e-reader, în şapte zile o să ni se pară un lucru firesc. Cele şapte zile sunt valabile, spun aceiaşi cercetători, când vine vorba de tehnologia nouă în general.

Nu vă temeţi de cărţile stufoase, groase, greoaie, cu structuri complicate. Cunoaşteţi, desigur, cărţile care au nevoie de notiţe şi arbori genealogici făcuţi pe post-it-uri pentru a reuşi să ţinem minte sau chiar să înţelegem relaţiile dintre personajele dintr-o carte pe parcursul unor sute de pagini. Când citim o carte cu structură clasică (început, cuprins şi final), creierul nostru e încurajat să gândească în termeni de cauzalitate, făcând legătura între cauză si efect. Cu cât structurile variază, cu atât plasticitatea creierului se măreşte şi creşte durata de atenţie pe care o putem acorda unui singur subiect.

Cum spuneam şi la început, toate aceste obiceiuri sau practici de lectură trebuie cultivate cu dragoste şi pasiune. Nu putem impune nimic şi obţine rezultate bune pe termen lung în acest domeniu fără acestea două. În schimb, putem servi întotdeauna drept model citind dintr-o plăcere sinceră şi pură. Dacă ne confruntăm cu situaţii în care copiii nu citesc, ca adulţi ar trebui să fim cei dintâi care să-şi facă timp pentru lectură. Cititul din pură plăcere nu este doar un hobby, ci un mod de a ne îmbunătăţi calitatea vieţii. Însă, alături de cumpăratul cărţilor, va trebui să investim nu doar timp, ci şi emoţie, pasiune şi curiozitate. Iar toate vor fi, pe termen lung, în beneficiul nostru, al cititorilor îndrăgostiţi nebuneşte de cărţi.

Sursă imagine principală

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *