Nu prea cred în mitul scriitorului izolat de lume, cel care creează departe de oameni, de vietăți, de plante decorative, într-un pustiu absolut. Cred și-mi plac, în schimb, (mai ales) scriitorii nebuni, plini de viață, care pot scrie peste tot – în baruri, cafenele, parcuri, la petreceri etc. – și care nu uită să se bucure de întâlnirea cu ceilalți.
Astfel ajung la locurile rămase în istoria literară prin simplul fapt că au fost populate de scriitori. Acele cafenele la care-au stat la aceeași masă Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, Ernest Hemingway și Gertrude Stein, J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis, Jack Kerouac și Allen Ginsberg, Henry Miller și Anais Nin etc. Unde au băut până au uitat de ei. Sau unde s-au trezit cu o cafea tare și s-au pus pe scris. Unde-au mâncat și și-au spus fericirile și nefericirile. Cafenelele unde o cafea are un preț de două ori mai mare pentru că, cu câteva decenii în urmă, niște ”vedete” din lumea literaturii își făceau veacul pe acolo.
Și cum primăvara bate la ușă, gândurile noastre se îndreaptă spre vacanțe. Oare ce-ar fi mai potrivit decât să avem, în călătoriile noastre, destinații literare? Vă spunem noi câteva, trasând o mică hartă a cafenelelor literare pe care trebuie să le vânați, pe urmele scriitorilor.
Începem cu New York, unde aveți motive din plin să mergeți dacă puteți (a.k.a dacă vă permiteți, și eu visez de mult la New York, New York – cu melodia în cap, daaa?). Acum mai aveți unul: White Horse Tavern. Locul acesta a atras ca muștele, de-a lungul timpului (barul e deschis din 1880!), scriitori peste scriitori – numim pe câțiva: Dylan Thomas, James Baldwin, Anais Nin, Norman Mailer.
Unde mai pui că în camera din mijlocul barului atârnă un portret al lui Dylan Thomas care și-a petrecut ultimele ore de viață aici – după deja faimosul episod din noiembrie 1953, când Thomas a dat pe gât optsprezece shot-uri de whiskey, a leșinat pe trotuarul din fața White Horse Tavern și, ceva timp după aceea, a murit.
Continuăm tot în America, San Francisco, și ne oprim la Vesuvio Cafe – o cafenea care există din 1948 și se promovează folosindu-se de numele lui Jack Kerouac și a amicilor săi din generația Beat (Allen Ginsberg, Neal Cassady ș.a.) – marketingul are la bază, totuși, o motivație: Jack Kerouac își făcea veacul pe acolo (de altfel, aleea din spatele cafenelei poartă astăzi numele lui). Se spune că ar fi dat cu piciorul unei întâlniri cu Henry Miller doar pentru a mai petrece la Vesuvio Cafe.
Așa că îmbarcați-vă într-o călătorie în San Francisco – în preajma cafenelei, veți găsi și-un muzeu dedicat generației Beat și un hotel inspirat din aceeași perioadă. Și neapărat să încercați cocktail-ul Jack Kerouac!
Următoarea oprire: New Orleans, Carousel Bar de la hotelul Monteleone. Situat în cartierul francez și declarat, în 1999, important punct de referință în domeniul literaturii de către Friends of the Library Association, hotelul Monteleone și barul aferent i-a avut ca oaspeți pe Truman Capote (care spunea că s-a fi născut în camerele hotelului, deși angajații de acolo au negat afirmația lui), Tennessee Williams, William Faulkner, Ernest Hemingway etc. Singura problemă este că trebuie să fiți pregătiți financiar destul de bine, căci o cameră acolo sau câteva băuturi la bar vă vor stoarce de bani.
Să păstrăm pe fir cunoștințele de engleză și să ne oprim și în Anglia, Oxford, la barul The Eagle and Child, de dragul bookaholicilor care-i citesc și recitesc pe J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis, cei care se întâlneau aici, împreună cu alți scriitori, sub numele de Suspicioșii (The Inklings). De altfel, tot ei porecliseră barul care datează din 1650 Pasărea și bebelușul. Dacă mergeți la Oxford trebuie să intrați în camera iepurelui (The Rabbit Room), o zonă mai retrasă a barului unde se întruneau autorii în fiecare dimineață de marți (timp de aproape 30 de ani!) pentru a-și discuta manuscrisele și a bea bere.
Pe admiratorii lui Samuel Beckett, James Joyce sau Oscar Wilde îi anunțăm că trebuie să-și cumpere bilete cu destinația Dublin, Irlanda și să facă o rezervare la Kennedy’s. Wilde a lucrat aici când era tânăr, în fiecare sâmbătă, iar locul avea și un magazin (bine, se zvonește că o parte din banii câștigați îi consuma tot la Kennedy’s, în unele duminici), iar Joyce și Beckett munceau la scrierile lor și … beau :).
Doamnelor și domnilor, o cafenea celebră, cu tradiție literară și artistică cu carul, își face intrarea în scenă: Antico Caffe Greco, Roma, Italia. Un popas necesar pentru orice iubitor de literatură căci, printre alții, iată cine a frecventat locul acesta: John Keats, Charles Dickens, Henrik Ibsen, Hans Christian Andersen, Mary Shelley, Lord Byron. Unde mai pui că apare și-n operele scriitorilor, cum ar fi în piesele lui Carlo Goldoni, sau în scrisorile lor, cum ar fi în cele ale lui Stendhal, care a locuit în apropierea cafenelei cu ceva timp înainte să moară. Cine știe cu cine v-ați putea întâlni la Antico Caffe Greco dintre scriitorii contemporani?
Am păstrat spre sfârșit Parisul pentru că e atât de bătătorit și a găzduit atâția scriitori încât sigur v-ați gândit la el ca destinație posibilă. În plus, sunt atâtea baruri-cafenele literare prin care s-au perindat autorii că mi-este greu să le restrâng.
Vă spun, pe scurt, despre celebrul La Rotonde, potrivit pentru o călătorie după luna martie – din ianuarie este în renovare. Locul păstrează în atmosferă amintirea unor scriitori precum Gertrude Stein, T.S. Eliot, F. Scott Fitzgerald, iar Hemingway chiar a scris despre cafenea în romanul său de debut, Fiesta.
Și nu era singura pe care o frecventa papa Hemingway (a propos, și bodega din Cuba e de vizitat, am scris despre ea aici, la cald; sau barul care-i poartă numele azi, tot în Paris) – de referință este și Les Deux Magots, pe unde au mai băut cafea și alcool Simone de Beauvoir, Jean-Paul Sartre, Albert Camus, dar și Verlaine, Rimbaud, Mallarme, Andre Gide, Andre Breton etc.
Tot din Paris, dacă stați mai mult timp, merită să mergeți și la Le Dome Cafe (nume asociate cu cafeneaua: Bresson, Henry Miller, Anais Nin, Ezra Pound, Ernesto Sabato), Cafe de Flore (care dă și un premiu literar autorilor tineri care sunt talentați; scriitori asociați cu locul: André Breton, Tristan Tzara, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Raymond Queneau, Georges Bataille, Jacques Prévert, Marguerite Duras, Boris Vian, Truman Capote, Albert Camus, Alain Robbe-Grillet etc.), La Coupole (din nou, Simone de Beauvoir – se spune că ar fi scris aici L’Invitée în 1940 – și Jean-Paul Sartre), La Closerie des Lilas (și despre această cafenea a scris Hemingway în Fiesta 🙂 ).
Cafenele literare potrivite pentru împătimiții de literatură și de istorie literară de prin baruri mai sunt și în Sankt-Peterburg – Cafeneaua Literară, în Viena – Cafe Braunerhof, Florența – Caffe Giubbe Rosse și tot nu sunt toate, sunt doar câteva puncte de plecare, de viitoare descoperiri.
Dacă aș prinde, prin absurd, un peștisor auriu, i-aș cere timp, bani și bilete către orașele acestea. Ar fi o vacanță de vis, nu-i așa?
Surse: buzzfeed.com, nbcnews.com, onlinecollege.org
hmmm, si Pamplona – Café Irun? Hemingway are o statuie acolo 🙂
Ce articol frumos! Felicitari!
@Ruxandra: Sigur că da, și Irun. Am spus că-s câteva puncte de plecare, mai sunt muuuulte :).
@Marina: Mulțumesc! 🙂
Frumos, dar ați observat că nimeni din pozele acelea nu citește?
Bar Marsella – primul bar si absinterie din Barcelona – Dalí, Picasso, Gaudí, Hemingway