Săptămâna trecută am făcut o listă de cărți ilustrate pentru copii, numai bune de pus sub brad. Pentru că am urmărit cu interes noile apariții din acest segment editorial, am zis că n-ar strica un articol asemănător dedicat romanelor pentru copii (în engleză Middle Grade: pentru copiii de până la 12 ani) și adolescenți (Young Adult: 12-18 ani). Dacă cu romanele Young Adult ne-am obișnuit deja de câțiva ani, cele dedicate copiilor până în 12 ani au început să ia avânt abia de anul ăsta și, după cum mi se pare mie, ăsta e doar începutul. Ceea ce e foarte bine. De mult timp așteptam ca piața de carte pentru copii să o ajungă din urmă (ca bogăție și diversitate) pe cea pentru adulți. Și mă bucur că timpul ăsta a venit.

Editura Corint a început o foarte frumoasă colecție de cărți pentru copii, cărți adaptate micilor cititori atât prin tematică, cât și prin alte detalii tehnice (de la prezentarea grafică, la spațierea mare între rânduri și fonturi mari pentru a face lectura mai ușoară). Cărțile sunt cartonate și cu coperți frumoase și viu colorate.

Eu am citit Evadare din biblioteca domnului Lemoncello, de Chris Grabenstein care e o carte cum nu se poate mai potrivită pentru copii din ziua de azi. Pe scurt, un magnat al jocurilor pentru copii se decide să inaugureze o bibliotecă ultraperformantă pentru copiii din orașul său. Și face asta într-un mod foarte original: invită câțiva copii să petreacă o noapte în noua bibliotecă și, a doua zi dimineață, să încerce să… evadeze din ea. Jocul pus la cale de excentricul milioar se desfășoară în condiții maxime de siguranță (sunt permanent monitorizați, au mâncare și pot abandona în orice clipă dacă nu fac față stresului), iar copiii sunt invitați să pună cap la cap tot felul de indicii pentru a reuși să iasă. Indiciile astea presupun, evident, folosirea informațiilor pe care le găsești într-o bibliotecă (adică să te apuci să cauți prin cărți) și, printr-o mișcare inteligentă, domnul Lemoncello reușește să unească pasiunea copiilor pentru jocurile de orice fel cu una pe care nu știau că o au: pasiunea pentru lectură.

20151220_115110_HDR

Alte titluri din aceeași colecție: Misterul din Hanul Pungașilor, de Kate Milford (o carte pe care eu, din rațiuni sentimentale și care nu au de-a face cu logica, o păstrez pentru prima ninsoare; e posibil ca desenul de pe copertă să aibă ceva de-a face cu asta); Nesfârșita goană după elefant, de Gillian Cross; Berlin, de Fabio Geda & Marco Magnone (o distopie interesantă, m-a făcut curioasă); Mănușa de aramă, vol. 2 din seria „Magisterium”, de Holly Black & Cassandra Clare (nu am început-o, știu că are mare succes printre puști, dar eu foarte rar mai citesc trilogiile pe bucăți, prefer să le am pe toate și să le citesc deodată).

Editura Arthur are, până acum, cele mai multe titluri de romane pentru copii și adolescenți semnate de autori români. Și ăsta e un lucru cu atât mai de apreciat cu cât vorbim despre cărți foarte bine scrise. Cele mai noi sunt O istorie secretă a Țării Vampirilor, vol. I: Cartea Pricoliciului, de Adina Popescu și Ferbonia, de Ioana Nicolaie.

Prima se adresează mai mult adolescenților (e nevoie de un mic bagaj cultural pentru a înțelege toate ironiile și trimiterile autoarei), pe când cea de-a doua se adresează copiilor până în 12 ani. Două apariții mai vechi, dar care vor fi mai fi mult, mult timp la modă sunt Și v-am spus povestea-așa, de Florin Bican (care rescrie într-o manieră jucăușă basmele populare românești), și Istoria lui Răzvan, de Horia Corcheș (care rescrie istoria țării pentru copii).

Un alt atu al tuturor acestor cărți este că ele plac în aceeași măsură copiilor, cât și adulților (fie ei părinți sau nu). Sunt cărți foarte bine scrise, amuzante și jucăușe, nu ai cum să le citești altfel decât cu zâmbetul pe buze.

20151220_115208_HDR

De asemenea, anul acesta Arthur a început retraducerea a două serii mult îndrăgite Harry Potter, de J.K. Rowling (vol. 1 tradus de Florin Bican) și Cronicile din Narnia, de C.S. Lewis (vol. 1 tradus de Irina Oprea și Radu Paraschivescu).

Alte titluri noi: Acolo unde nu mai e trotuar, de Shel Silverstein, Pânza Charlottei, de E.B. White (în traducerea lui Florin Bican și apărută în două colecții, o ediție cartonată și una paperpack); Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain, sau o ediție nouă din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry (în traducerea Ioanei Pârvulescu).

20151220_115355_HDR

La YoungArt (imprintul dedicat cărților pentru adolescenți) a apărut mult-așteptatul volum II al seriei Miss Peregrine, de Ransom Riggs: Orașul pustiu. Mie mi-a plăcut foarte mult volumul I și, mai ales, combinația pe care a făcut-o Ransom Riggs între text și fotografii vechi; sper să nu mă dezamăgească continuarea.

Alte titluri: Mințile lui Billy Milligan, de Daniel Keyes (abia aștept s-o citesc, mi-a plăcut la nebunie Flori pentru Algernon); High Fidelity, de Nick Hornby; Alif Nevăzutul, de G. Willow Wilson; Elias și spioana cărturarilor, de Sabaa Tahir; Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei, de Elizabeth George Spears. Tot din această colecție, aș vrea să mai menționez câteva titluri mai vechi, dar care mi-au plăcut mult: Castelul de sticlă, de Jeannette Walls (o autobiografie celebră, extrem de interesantă și de bine scrisă) și O poveste haioasă, de Ned Vizzini (o carte, ce are la bază tot o experiență autobiografică, și care abordează subiectul spinos al depresiei, aici din punctul de vedere al unui adolescent new-yorkez). De asemenea, aș vrea să mai semnalez o apariție din domeniul fantasy, apărută la Paladin: Un fel de basm, de Graham Joyce, despre care am citit numai de bine în presa culturală în ultima vreme și pe care abia aștept s-o citesc.

Recunoscută deja pentru cărțile sale Young-Adult, de anul acesta Editura Trei a început să editeze și cărți pentru cititorii mai mici. A început cu colecția „Cine a fost…?” (Cine a fost Albert Einstein; Cine a fost Leonardo da Vinci; Cine a fost William Shakespeare; Cine a fost Isus; Cine a fost Christofor Columb?; Cine a fost Isaac Newton?; Cine a fost Wolfgang Amadeus Mozart?) și cu seria Spuneți-mi Jake și a continuat cu cărți ce îmbină ficțiunea cu știința: Frank Einstein și Electro-degetul sau Frank Einstein şi motorul cu antimaterie, de Jon Scieszka, și, de curând, un volum de benzi desenate extrem de interesant: Visători picați din lună. Patru genii care au schimbat istoria, Cédric Villani, cu ilustrații de Edmond Baudoin.

Visatori

Nu sunt prea multe volumele de benzi desenate apărute sau traduse în limba română (nu prea înțeleg de ce), așa că eu mă bucur de fiecare dată când apare unul. Trebuie să recunosc totuși că nu mi-a fost ușor să citesc și să înțeleg (de fapt, mai degrabă să înțeleg) toate informațiile științifice din Visători picați din lună. Sunt informații ce privesc chimia, fizica, matematica, lucruri care țin de domenii foarte interesante, dar care pot fi dificile pentru cei care nu au cunoștințe în domeniu.

Pe de altă parte, poveștile geniilor „picați din lună” (Werner Heisenberg, nehotărâtul; Alan Turing, emancipatul; Leo Szilard, profetul rătăcitor; Hugh Dowding, cavalerul cerului) pot constitui un prim pas în a-i face curioși pe micii cititori cu privire la misterele științei și culisele istoriei lumii. Cu un pic de ajutor din partea adulților (părinți sau profesori), cartea ar putea fi un ghid complementar la informațiile (deseori seci și fără legătură cu realitatea) pe care copiii le primesc în școală. Devine ceva mai ușor să înțelegi chimia sau istoria secolului XX, de exemplu, odată ce ai făcut cunoștință cu cei care au lucrat la construirea bombei nucleare.

Cum ziceam, colecția de romane Young Adult a Editurii Trei este extrem de bogată. Printre ultimele lor apariții, pe mine m-a impresionat puternic un volum foarte frumos ilustrat și emoționant: Chemarea monstrului de Patrick Ness, care abordează într-un mod extrem de poetic și de realist, în același timp, problema morții celor dragi. Același subiect spinos și tabu este dezvoltat și în Toate acele locuri minunate, de Jenniffer Niven, de data asta fără ilustrații. Am mai scris despre faptul că romanele pentru adolescenți sunt mult mai profunde decât ar părea, iar tema morții și modalitățile de a-i face față apar deseori.

20151220_120254_HDR

Alte cărți Young-Adult recent apărute: Aristotel și Dante descoperă secretele Universului, de Benjamin Alire Sáenz; Cheia Maestrului, de Kevin Sands; Minţi primejdioase, de Alexandra Bracken; Scandaloasa poveste a lui Frankie Landau-Banks, de E. Lockhart (am citit Mincinoșii de aceeași autoare și a fost o lectură extrem de surprinzătoare).

De asemenea, aș mai recomanda seria „Grisha” de Leigh Bardugo (mai ales că au apărut toate volumele și e mai ușor de citit): Regatul umbrelor, Regatul furtunilor și Regatul luminilor. „Grisha” e o combinație reușită și originală de fantasy și Young-Adult și propune niște eroi destul de neobișnuiți și pitorești. Asemănătoare e și o serie începută anul ăsta, „Regina Ținutului Tearling”, de Erika Johansen. Deși am spus că nu-mi place să citesc seriile pe bucăți, uneori mă abat de la propria mea regulă, așa că am citit primul volum, Regina adevărată, și acum n-am altă soluție decât să aștept cu nerăbdare continuările.

20151220_120224_HDR

Nu putem vorbi despre combinații de Youg-Fiction și fantasy fără a aduce aminte și titlurile Editurii Nemira. Sunt multe serii interesante (iar serii!) și care-mi fac cu ochiul la fiecare târg de carte. Mie două mi se par extrem de interesante: seria „Magicienii” de Lev Grossman (care are două volume traduse până acum) și seria „Temeraire” de Naomi Novik (ce numără până acum patru cărți).

La Nemira a apărut și seria pe care o iubesc și o urăsc în aceeași măsură, „Cântec de gheață și foc”, de G.R.R. Martin, pe care nu m-am putut abține s-o citesc (și acum sufăr cumplit când văd că mai trece un an fără să apară continuările). Din fericire, anul acesta m-am putut răsfăța cu două volume ce ar face fericit orice fan (dacă nu le are deja): albumul Lumea de gheață și foc și Cavalerul celor șapte regate. Cu greu mă stăpânesc să nu încep și alte două serii fantasy, „Marea sfărâmată”, de Joe Abercrombie (a apărut primul volum: Jumătate de rege), și seria „Demon”, de Peter V. Brett (au apărut primele două volume, Omul pictat și Sulița deșertului). Am impresia că iarna asta n-o să mă pot abține să nu încep Abercrombie.

Nemira

La Editura Humanitas au apărut înainte de Gaudeamus două volume de povești clasice, Aventurile baronului Münchhausen, de Gottfried August Bürger, și Cele mai frumoase povești, de Charles Perrault, ambele cu ilustrații de Gustave Doré. Sunt genul de cărți care pot fi potrivite pentru cititorii de toate vârstele. Ai, pe de o parte, povești care reînvie copilăria, și, pe de altă parte, ilustrații realizate de unul dintre cei mai cunoscuți gravori clasici.

humanitas-1

Tot la Humanitas a mai apărut – anul trecut, dar nu strică să o amintesc și aici – un volum extrem de interesant, atât pentru copii, cât și pentru părinți: Întrebări mari de la cei mici… la care răspund niște oameni foarte importanți, ed. Gemma Elwin Harris. Oameni de știință, doctori, exploratori, scriitori și cercetători din diferite domenii răspund pe înțelesul copiilor la întrebări precum: De ce sughiț? Cum funcționează mașinile? De ce nu trăim veșnic? De ce le plac maimuțelor bananele? De ce este cerul albastru? De unde le vin scriitorilor ideile? Cum intră bulele de gaz în băuturile acidulate? Cine este Dumnezeu? De ce mă plictisesc? Din ce este făcut curcubeul? De ce numai oamenii mari hotărăsc ce-i de făcut? E bine să mănânci râme?. Cred că nu există părinte care să nu fi fost nevoit să răspundă măcar la una dintre aceste întrebări. Iar răspunsurile sunt inteligent și amuzant formulate, chiar pe înțelesul copiilor.

Humanitas-3

La Editura Univers a apărut romanul Hendrik de Mol și Planeta de Aur, de K.J. Mecklenfeld (câștigător al concursului de manuscrise pentru cărți de copii organizat anul acesta de editură). Romanul face parte dintr-o serie și era deja cunoscut cititorilor români încă de anul trecut când autorul l-a publicat în regim indepedent și l-a făcut cunoscut prin intermediul rețelelor de socializare (puteți urmări postările frumoase și poznașe ale lui Hendrik de Mol și ale pufoșilor lui pe pagina de Facebook Hendrik de Mol și Planeta de Aur). Părerea mea e că promovarea pe care K.J. Mecklenfeld și-a făcut-o de unul singur poate fi un exemplu pentru orice scriitor debutant (sunt mulți care ar putea învăța din acest model). Am scris anul trecut despre carte, e frumoasă și amuzantă și, mai ales, promițătoare. Apărută acum la Editura Univers, cartea e accesibilă oricărui cititor din țară (înainte o aduceau în zbor țestoasele pufoase tocmai din Olanda).

La Editura All, în seria de succes „Pisicile războinice” de Erin Hunter, a apărut volumul III, Pădurea secretelor. Eu nu am citit încă nici un volum al acestei serii, însă este extrem de populară printre tinerii cititori, ceea ce mă face și pe mine tare curioasă. Pe lângă „Pisicile războinice”, au mai fost traduse și celelalte două serii ale autorului (care, de fapt, sunt 6 autori care scriu sub același pseudonim): „Exploratorii” și „Supraviețuitorii”.

 

Sursă imagine principală

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *