D’ale gurii

Braseria Balzac – salată Niçoise şi romane franţuzeşti

Bucătăria franţuzească e cunoscută şi apreciată peste tot în lume. E de înţeles acest lucru dacă ne gîndim la delicatesele pe care le oferă, la gama variată de brânzeturi, la ierburile aromatice şi mirodeniile folosite, precum şi la vinurile sale celebre. Aşa că nu va fi nicio mirare să găsim restaurante cu specific franţuzesc în orice colţ de lume. Şi când specificului i se adaugă şi o tentă literară, cu atât mai bine. Citeşte tot articolul

Great Food de la Penguin – declaraţie de dragoste pentru arta culinară

„Nu există dragoste mai sinceră decât dragostea pentru mâncare” a spus George Bernard Shaw şi sunt convinsă că toţi gurmanzii îi dau dreptate. Nutriţioniştii pe de altă parte… Dar, orice ar spune unii şi alţii, de-a lungul istoriei civilizaţiei, hrana a căpătat diferite simboluri şi s-a dovedit a nu fi doar o simplă necesitate. Oamenii au găsit plăcere în a prepara diverse mâncăruri şi a-şi bucura familia şi prietenii cu preparate inedite şi pline de savoare. Nu degeaba acest proces culinar de măsurare, combinare, amestecare şi condimentare a mâncărurilor a fost ridicat la rang de artă. Citeşte tot articolul


Ceva cu broccoli şi multe poze

Am zis zilele trecute că o să gătesc ceva dintr-o carte pe care am tocat-o aici. Şi mai precis, am zis că vreau plăcintă cu broccoli şi conopidă şi exact asta am făcut. Cu acest prilej, mi-am oferit tot felul de mici distracţii, pe care nu le încerc, recunosc, tocmai des. Citeşte tot articolul

Cărţi de bucate tocate: formula 199

Un paperback culinar de serie, de tipul 501 reţete cu raci pentru oamenii grăbiţi e, de cele mai multe ori o păcăleală pentru începători sau pentru mîncăcioşii care-şi închipuie că dînd banii pe cartea de bucate, şi-au asigurat automat şi porţiile gata aburinde. Citeşte tot articolul

Restaurantul poetului Dinescu își ia numele de la cartea filosofului Cioran – Lacrimi și Sfinți

Nu credeam vreodată că voi mânca într-un restaurant Lacrimi și Sfinți pe numele lui, unde să găsesc un poet la cratiță. :) Adică, pe vremurile adolescenței mele cioraniene, nici nu mi-ar fi trecut prin cap că poate exista un loc cu design impecabil, cu mâncare excelentă, cu tot felul de povești plutind prin aer, purtând un nume atât de hai să-i zicem atipic dacă nu pesimist. Citeşte tot articolul

Prăjituri cu foi volante

Cînd n-a încăput într-un week-end şi un strop de frivolitate? Tot căutîndu-l,  am dat peste echivalentul dulce al dependenţei de cărţi: dependenţa de dulciuri care iau forma cărţilor. Guilty as fuck! Eu una n-am rezistat şi n-aş rezista la aşa ceva, aşa că am ales cîteva de care am agăţat şi cîte un cartonaş cu scopul, originea şi tema. Citeşte tot articolul

Ce tot mănânc de Crăciun: aventura tradiţiei în familie

De Crăciun merg acasă: câteodată cu cadouri pregătite, câteodată luate pe fugă de undeva, nu mare lucru, că de fiecare se aud aceleaşi proteste: "ce-mi aduci mie, eu am!". Şi, într-adevăr, au. De cum intri miroase a de toate, vezi muşama nouă, serveţele noi cu La Mulţi Ani, odată au fost şi cu Paşte Fericit!, pe mamaie cu pulover sau basma nouă (nu mai stă în bluza de trening la care şi-a cusut nasturi că nu îi plac fermoarele), pe ai mei îmbrăcaţi ca şi cum ar trece drumul la vecinul, dar nu-l trec, pun masa. Citeşte tot articolul

Bucătărie hoinară cu Răzvan Voiculescu

E cel puţin ciudat conceptul care stă la baza albumului de proporţii ce-i poartă semnătura fotografului Răzvan Voiculescu. El s-a plimbat prin diverse locuri din România, majoritatea destul de izolate, unde a gătit. Te-ai fi aşteptat poate ca felurile de mâncare alese să fie pe specificul locului. Din contră, Răzvan Voiculescu aduce bucătăria internaţională în satul românesc. Citeşte tot articolul

La masă cu Jamie Oliver în Londra

Ei, da. :) Aş fi vrut eu să merg la masă cu Jamie în Londra. Acuma, l-am căutat în două dintre restaurantele lui, dar nu era acolo. Pe Jamie nu l-am văzut, dar de mâncat am mâncat tare bine, confirmând că farfuria bate filmul, cartea de bucate şi emisiunea. Citeşte tot articolul

Istoria erotică a micului dejun în 169 reţete de Dan-Silviu Boerescu

Despre Dan-Silviu Boerescu ştiam că e redactor şef la Playboy şi cam atât. Mai erau ceva amintiri legate de activitatea lui literară de la începutul anilor 90 şi, din nou, cam atât. Pe scurt, Dan Silviu Boerescu nu e, să zicem, un scriitor căruia să-i caut volumele. Dar uite că tot am citit despre pofte şi sex (coordonatele cheie) pentru că, practic vorbind, la mine a ajuns Istoria erotică a micului dejun. 169 dimineţi culinare cu nevasta mea. Citeşte tot articolul