Cronici

Cronici cărți străine

Sunt atâtea cărți de literatură (și nu numai) străină care merită citite! 

Facem cronici de cărți de citit, fie că vorbim de autori clasici, mari, fie 

de noi descoperiri sau de literatură experimentală. Scriem cronici de 

cărți dintr-un unghi personal, subiectiv, vă spunem sincer ce credem 

despre ele. Găsiți cronici de carte pe înțelesul tuturor, nu stăm cu 

mâna la tâmplă și nu vrem să dăm lecții școlărești de literatură, ci să 

vorbim ca între prieteni despre lucrurile care ne pasionează. 

Recenzii cărți românești

Suntem la curent cu ce apare în literatura română, citim cărțile noi 

și scriem despre ele, citim și cărți clasice și scoatem la iveală autori 

ce merită descoperiți. Citiți aici recenzii la cărți ale autorilor români, 

recenzii carte nouă și veche, interpretări inedite sau abordări care 

depășesc canonul clasic. Credem că o recenzie de carte scrisă 

relaxat este un punct foarte bun de pornire pentru cititorii care caută 

cărți noi și recomandări. 

Recenzii cărți de specialitate

Mai rar, e adevărat, abordăm și cărțile de specialitate, mai ales în 

domenii cum sunt cărțile de business, cărțile de bucate, eseistica, 

teoria literară, studiile culturale și multe altele. Chiar și atunci 

când scriem cronici de carte specializată, tonul este unul relaxat, 

încercând să înțelegem, împreună cu voi, cititorii, despre ce e vorba.

O paranteză în timp

Proiectul Hogarth Shakespeare: „O paranteză în timp”, de Jeanette Winterson

„Trecutul nu e mort. Nici măcar nu a trecut”. - William Faulkner

Proiectul Hogarth Shakespeare şi-a propus, încă de la momentul lansării în 2015, să aducă în contemporaneitate ideile unui trecut care continuă să ne ofere lecţii esenţiale. Editura britanică Hogarth a lansat nu doar un proiect, ci şi o provocare la care au răspuns mai mulţi scriitori: aceea de a reinterpreta piesele lui William Shakespeare, de a le oferi un nou mod de a exista în prezent şi de a oferi astfel cititorilor atât ocazia de a reciti, curioşi, piesele originale, cât şi de a descoperi opere noi care pornesc de la semnătura inconfundabilă a lui Shakespeare şi care sfârşesc prin scriitura originală, modernă şi surprinzătoare a scriitorilor de renume care au răspuns acestei provocări. Citeşte tot articolul


„Pre-suasion”, de Robert Cialdini. Sau cum poţi să te joci cu atenţia oamenilor ca să-i faci să spună da

Cum ar fi să vă rog pe voi, toţi cititorii Bookaholic, să îmi trimiteţi adresele de email ca să primiţi de la mine recomandări de cărţi? Sunt sigur că, în afară de câţiva new-agers întârziaţi care mi-ar da, dacă le cer, şi cămaşa de pe ei, precum şi de vreo doi-trei pe care vă cunosc personal (şi, oricum, nu îmi trebuie adresele voastre de email, pentru că le am deja), marea majoritate aţi zice că m-am scrântit şi, evident, nu mi-aţi trimite nimic. OK! Şi dacă, totuşi, înainte să vă cer adresele, v-aş fi întrebat dacă vă consideraţi intelectuali? Sau aventuroşi? Sau dacă aveţi încredere în oameni? Şi abia apoi v-aş fi cerut mailul? Credeţi că aş fi avut mai mult succes? Păi nu, normal! De ce să fi avut?! Una-i una, alta-i alta! Citeşte tot articolul


Joan Didion şi gândirea magică. Răspunsuri în faţa pierderii unui apropiat

Oricine locuieşte în apropiere de un spital, ştie că sirenele se aud la orice oră din zi şi din noapte. La fel, strigătele pescăruşilor nu ţin cont de oră, de un program anume sau de cum te simţi în acea clipă. Multe dintre lucrurile care există în afara noastră au loc independent de noi. Noi suntem cei care le analizează, le pun în balanţă, le apreciază şi decid, în cele din urmă, greutatea sau, dimpotrivă, lipsa lor de importanţă. Citeşte tot articolul


Cronică: Dave Eggers, „Opera sfâşietoare a unui geniu năucitor”

Titlu finalist la Premiul Pulitzer şi aleasă drept cartea anului de mai multe publicaţii cunoscute la nivel internaţional, Opera sfâşietoare a unui geniu năucitor a reuşit, prin iscusinţa debutantă, la acel moment, a lui Dave Eggers, să aducă literaturii o dovadă vie, cât se poate de palpabilă, a unor memorii care preiau elemente de ficţiune, dar care îşi păstrează în permanenţă miezul de concreteţe şi de real. Citeşte tot articolul


„Firesc e să iubești” – Riri Sylvia Manor, „Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii București – Tel Aviv 1941-2015”

Până în toamna anului trecut, când la editura Humanitas a apărut volumul de memorii Bucuria de a nu fi perfectă, Riri Sylvia Manor îmi era un nume cunoscut destul de vag. Cu atât mai mare a fost surpriza de a descoperi una dintre cele mai bune cărți de memorialistică din câte am citit până acum. Și asta pentru că viața scriitoarei a stat și stă în continuare, din multe puncte de vedere, sub semnul extraordinarului, atât ca natură a experiențelor, dar și ca mod de a le trăi, de a le absorbi, de a le transforma în înțelegere și, nu în ultimul rând, de a le pune în pagină, de a le transforma în povești. Citeşte tot articolul


Vegetariana - Han Kang

Cronică: „Vegetariana”, de Han Kang

Dacă-i răpeşti unui om obişnuit minciuna vieţii, îi răpeşti totodată fericirea. Aceasta este una dintre replicile doctorului Relling în piesa de teatru „Raţa sălbatică”, semnată de Henrik Ibsen. Sigur că, abia mai târziu, morala unei vieţi ruinate se dezvăluie printr-o altă replică a aceluiaşi domn Relling. Viaţa merită şi poate fi trăită atâta vreme cât nu intervin alţi oameni pentru a-i strica fericirea şi armonia. Pentru a încerca să scoată la iveală, cu alte cuvinte, adevărul cui? Căci în Vegetariana, romanul atât de faimos al lui Han Kang, fiecare încearcă să demonstreze un adevăr care curtează fanatismul. Citeşte tot articolul


De găsit umanului un loc în lume – Radu Vancu, „Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu”

De ani buni, citesc literatură umărind căile prin care se poate salva ceea ce este profund omenesc în om, atentă mai ales la respirația vieții, în lipsa căreia și esteticul, și moralul își pierd din importanță, dacă nu cumva se anulează. Așa că titlul cărții publicate de Radu Vancu – Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu – nu avea cum să mă lase indiferentă. Pe urmele lui Ion Mureșan, Radu Vancu privește literatura ca pe un sistem imunitar, capabil să-l ajute pe om să supraviețuiască, să-l învețe pe om să fie uman. Citeşte tot articolul


Dumitru Crudu şi cele trei Caucazuri

Supraexpunerea unei fotografii duce la topirea detaliilor într-o luminiscenţă orbitoare, ceţoasă, filtrată prin cataractă. Exact acelaşi tip de lumină degajă şi diapozitivele lui Dumitru Crudu din tulburătorul poem-fluviu „Strigătele de sub apă” (Ed. Vinea, 2015), scris în 1998, dar publicat abia anul trecut. Un redivivus, prin urmare. Citeşte tot articolul


Fotograme – despre „Pălăria albastră și alte povestiri”, de Andrei Crăciun

Cele 80 de proze din Pălăria albastră și alte povestiri (Herg Benet, 2015) dezvăluie, în simplitatea și concizia lor, un autor atent la pliurile realității, la ascunzișurile pe care doar un ochi exersat și atent le poate dibui. Cu bună-știință, perfect conștient de echilibristica pe care o face, atacă în texte de o pagină-două teme îndrăznețe precum ratarea, moartea, erotismul. Vânează salturile de nivel, rupturile, secvențe care ies din sfera previzibilului, care contrariază și tulbură. Autorul urmărește o simptomatologie a trăirilor (frustrarea care își caută un debușeu, de exemplu, în #acneicul), îl interesează mecanismul psihologic care determină producerea întâmplărilor, nu neapărat întâmplările în sine. Acestea vin ca un tăvălug, declanșate de scânteia unei emoții, de o sensibilitate ultragiată care cere într-un fel sau altul revanșa. Cu cât subiectul, ostentativ schematic, este mai oarecare, cu atât miza lui este mai ambițiosă, bătaia lui este mai lungă. Citeşte tot articolul


Un Shylock al zilelor noastre, Howard Jacobson – „Shylock este numele meu”

În 2015, pentru a întâmpina cei 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare, editura britanică Hogarth a lansat un proiect ce își propune revizitarea pieselor shakespeariene de către scriitori de faimă internațională, care aduc în actualitate personaje și teme centrale din binecunoscutele piese: Jeanette Winterson – Poveste de iarnă, Howard Jacobson – Neguțătorul din Veneția, Anne Tyler – Îmblânzirea scorpiei, Margaret AtwoodFurtuna, Tracy ChevalierOthello, Edward St Aubyn – Regele Lear, Jo Nesbø – Macbeth, Gillian Flynn – Hamlet. Citeşte tot articolul


„Țuică. Înjurături. Viață obișnuită” – „Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta”, Ciprian Măceșaru

„e frumos aici, da' degeaba”

În Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta, Ciprian Măceșaru face literatură din realitățile românești. Dar nu oricum, ci cu mult umor și cu o ironie ce își scutură îndelung clopoțeii, atacând tipare ale existenței. Și nu sunt mulți scriitorii români care au reușit să facă asta. Dacă Cezar Paul-Bădescu revizita în Tinerețile lui Daniel Abagiu, cu umor subversiv, realități din perioada comunismului, cartea lui Ciprian Măceșaru se hrănește din viața nostră cea de toate zilele. De ieri, de azi și de mâine. Citeşte tot articolul