Sinteze

Câte cărți am putea citi în timpul pe care îl petrecem pe telefon – infografic

24 de cărți. Pe lună. Atât le-a ieșit la calcul celor de la Music Magpie, care au făcut luna aceasta un infografic cu tema anunțată în titlu - How many novels could you read in the time you spend on the phone?. Sigur, ei au avut la bază studiile făcute în America, diferite de cele de la noi - de exemplu, se pare că americanii ar petrece aproximativ 23 de ore pe lună pe rețelele de socializare, iar românii, prin comparație, 5 ore și jumătate pe zi, deci peste 100 de ore pe lună (conform acestui articol). Citeşte tot articolul


Ralph Waldo Emerson Sfaturi iubire

7 sfaturi despre iubire de la Ralph Waldo Emerson

Dacă cineva ne-ar putea convinge, încă de tineri, de adevărurile pe care ajungem să le înţelegem abia la maturitate... Ralph Waldo Emerson (1803-1882, Massachusetts) este un exemplu de eseist şi poet peste care trecem rapid cu vederea, fie din grabă, fie din simpla lipsă de interes. Însă tocmai lucrurile care cer de la noi cea mai mare cantitate de atenţie şi concentrare sunt cele care ne vor învăţa şi cele mai importante lecţii. Citeşte tot articolul


Cărți pentru copii: Lumea animalelor

Deja de la lună la lună piața de carte pentru copii adună tot mai multe titluri interesante pe diferite subiecte. Mai jos, am adunat mai multe cărți ilustrate pentru copii ce au ca subiect animalele și viața lor. Pentru a fi de ajutor părinților și celor interesați să cumpere astfel de cărți, am încercat să le descriu cât mai eficient și am pus la fiecare vârsta recomandată. Evident, este vorba de o recomandare (ce ia în calcul stilul ilustrațiilor și dificultatea informațiilor din fiecare carte), fiecare este liber să țină sau nu cont de ea, în funcție de preferințele și interesele copilului. În lunile următoare, voi mai face astfel de articole cu cărți pentru copii plecând de la alte tematici. Citeşte tot articolul


Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu

Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul


Iugo-nostalgia: timp și/sau spațiu nostalgic?

Străin printre străini, exilatul trăiește, după cum afirmă Vladimir Jankélévitch, o viață dublă, în așa fel încât „a doua lui viață, care a fost cândva prima, este ca supraimprimată pe grosolana viață banală și tumultoasă a acțiunii cotidiene” (1). Dubla existență a exilatului se configurează sub forma unui joc al prezenței și absenței. Odată plecat din țară, acesta este „în același timp aici și acolo, nici aici, nici acolo, prezent și absent, de două ori prezent și de două ori absent” (2). Mai mult, plecarea, dimpreună cu păstrarea în memorie a unui anumit timp și spațiu, reprezintă declicul nostalgiei, înțelegându-se prin aceasta, într-o primă instanță, „atașamentul de un spațiu familiar, un acasă (nostos) și suferința (algia) declanșată de ieșirea din acest spațiu” (3). Firul dedublării nu se oprește însă aici, nostalgia presupunând totodată o ramificare cronotopică: vorbim, pe de o parte, de un timp nostalgic, și, pe de altă parte, de un spațiu nostalgic. Ajungem astfel la dublarea binomului aici-acolo cu binomul prezent-trecut. Citeşte tot articolul


Tiparul femeii flapper și spargerea lui prin intermediul nebuniei în romanele „Blândețea nopții” și „Acordă-mi acest vals”

Dacă până la începutul Primului Război Mondial, idealul feminin l-a reprezentat the Gibson Girl (fata Gibson), cu talia ei în formă de clepsidră, modelată de corset, și părul buclat, strâns într-un coc (1), războiul și, apoi, perioada postbelică au creat condițiile socio-economice și culturale favorabile unui nou model feminin, ilustrat de imaginea femeii flapper. Potrivit lui Kelly Boyer Sagert, care redă această trecere de la Gibson Girl la Flapper prin intermediul modificărilor tendințelor în modă, noua femeie a secolului XX nu mai poartă corset, ci rochii cu topul asemănător cămășilor bărbătești, care oferă o mai mare mobilitate, sunt mai confortabile pentru noile munci ale femeilor și a căror lungime se tot scurtează, până când, în 1928, ajung să expună genunchii. Totodată, cârlionții prinși în coc sunt înlocuiți de bobul asortat cu o pălărie cloș, care e asortată la rândul ei cu un lung șirag de perle. (2) Cu înfățișarea sa de tomboy, noua femeie frecventează cluburi de noapte, dansează, consumă alcool și fumează (gesturi care până în secolul XX erau masculine par excellence), iar comportamentul ei nu se mai încadrează în tiparul eleganței și supunerii față de bărbat din perioada premodernă. (3) Toate aceste modificări vin pe fondul mobilizării bărbaților la război, care a făcut loc femeilor în sfera forței de muncă, foarte multe dintre ele ajungând să ocupe meserii în spații văzute până atunci ca exclusiv masculine, precum biroul, fabrica, magazinul sau agenția guvernamentală. (4) Citeşte tot articolul


De ce sunt importante festivalurile de literatură?

Între 6-9 iulie 2017 a avut loc a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră „poezia e la Bistriţa”, sub egida Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Societatea de Concerte Bistrița. Organizatorii au fost, ca de obicei, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari și familia Țărmure. Citeşte tot articolul


10 cărți de citit vara asta

Nu se putea să treacă vara fără o listă de recomandări, că poate plecați și, doamne ferește!, nu știți ce cărți să puneți în bagaj. Și chiar dacă nu plecați, poate aveți chef de ceva ușor sau ceva profund sau ceva ce ați tot amânat și nu știți ce să mai citiți. Citeşte tot articolul


Inspirație pentru vacanță: 10 cărți de călătorie

Vara este prin excelență sezonul vacanțelor, însă adevărul e că un prilej de călătorie este oricând binevenit. De-a lungul timpului, am strâns tot felul de cărți care mai de care mai îmbietoare la vacanță și dor de ducă, unele prin imaginile exotice splendide, altele prin povești pitorești. Ghiduri de călătorie, cărți de istorie a mentalităților sau călătorii imaginare, toate au reprezentat un motiv întemeiat de evadare (măcar mentală). Citeşte tot articolul


10 cărți de citit în iulie 2017

În iulie se anunță o vară fierbinte, însă, din fericire, editurile au intrat încet-încet în vacanța editorială, așa că avem timp să citim pe îndelete ultimele noutăți și să recuperăm lecturi vechi, adunate în teancuri tot mai înalte pe birouri, noptiere și, în general, peste tot unde e un colț liber în casă. Citeşte tot articolul


Tripuri literare: 10 cărți despre droguri

Copii, nu încercați asta acasă. Doar în cărți. :)  Dar asta nu înseamnă că personajele literare n-au voie să tragă pe nas cât și ce vor ele sau că, la nivel teoretic desigur, nu se pot face studii pe tema drogurilor. Și nu putem spune că nu e fascinant să vezi până unde merge mintea umană stimulată de anumite substanțe dar și cât de mult pot scăpa lucrurile de sub control.Îmi amintesc și acum cu câtă uimire am citit în 2000 RealK, cartea lui Dragoș Bucurenci, prima dintre cele contemporane, din ce știam eu, care vorbește direct și deschis despre droguri, în special despre ketamină. Nici acum nu e o deschidere prea mare spre zona asta (deși cartea lui Oișteanu cu Narcoticele în literatura română a contribuit mult la o normalizare a discuției), așa că am zis să începem cu "clasicii". Dintre multele cărți cu și despre droguri, am ales momentan zece.Citeşte tot articolul

Cărți de colecție: 5 albume de artă

Din motive legate, cel mai probabil, (tot) de programa școlară, arta și manifestările artistice sunt văzute de mulți oameni la fel de îndepărtate de viața reală ca și, să zicem, călătoria în afara sistemului solar. Dacă literatura sau filmul au reușit să devină manifestări artistice tot mai populare (să nu mai vorbim de fotografie), lucrurile nu stau la fel în ceea ce privește pictura, sculptura sau arhitectura pe care mulți contemporani le consideră de neînțeles. Citeşte tot articolul


10 cărți de citit în iunie 2017

Luna trecută a avut loc Bookfest 2017, ceea ce înseamnă că am avut parte de mai multe noutăți și cărți interesante decât într-o lună obișnuită. Listele de cărți noi și de bestselleruri de la Bookfest sunt suficiente ca să nu mai știm ce să citim mai întâi. Romane, eseuri, cărți de știință sau cărți de copii, avem de toate pentru toți, iar mai jos am alcătuit o listă de 10 recomandări  (da, doar 10, n-a fost ușor). Citeşte tot articolul