Bookaholic

În cazul în care nu ați fost pe recepție, săptămâna aceasta a fost dominată de vești venite de la Leipzig, acolo unde Mircea Cărtărescu a fost premiat cu Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană (Deutscher Buchpreis) în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig (unde și România are un stand fain). Ne-a bucurat tare mult să vedem că opera scriitorului român este atât de apreciată și recunoscută și peste hotare și îl felicităm călduros, cu această ocazie, pentru minunatul premiu!

Apoi, în aceste zile au fost anunțate și nominalizările pentru două gale importante în cultura română: Gala Premiilor Radio România Cultural și Gala Premiilor Observator cultural. Avem, ca de obicei, favoriții noștri – mai ales la secțiunile care premiază domeniile literare 🙂 – și suntem convinși că și voi, așa că le ținem pumnii tuturor celor nominalizați.

Alte știri frumoase vă așteaptă mai jos, împreună cu o selecție de zece noutăți editoriale faine. Lectură plăcută!

Mircea Cărtărescu, premiat la Leipzig cu Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană

Premiul pe care l-a primit Mircea Cărtărescu la Leipzig. Sursă foto – Ioana Nicolaie

Pe 11 martie, Mircea Cărtărescu a primit Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană (Deutscher Buchpreis) în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig.

Această recunoaştere literară din spaţiul german i-a fost atribuită scriitorului român de un juriu internaţional, pentru trilogia Orbitor, a cărei ultimă parte a apărut în limba germană în anul 2014, la editura Zsolnay, în traducerea lui Ferdinand Leopold, informează un comunicat ICR.

Tradiţionalul Laudatio la adresa laureatului a fost susţinut de către scriitorul Uwe Tellkamp, cîştigător al Premiului German al Cărţii (Deutscher Buchpreis) în anul 2008. Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană i-a fost acordat lui Mircea Cărtărescu pentru „caracterul universal al trilogiei sale“, în „romanul său universal atingînd multe lumi ale ştiinţei şi limbii, cu elemente de metafizic, fantasmagoric şi apocaliptic“.

„Este al doilea premiu german pe care îl primesc. Este lucrul cel mai important pentru mine. Întotdeauna m-am simţit foarte bine în cultura germană şi aş putea să spun că în piaţa germană de carte lucrările mele au cea mai mare semnificaţie din Europa“, a declarat, pentru Agenţia Agerpres, scriitorul Mircea Cărtărescu.

El a menţionat pentru Agerpres că a mai primit, în urmă cu trei ani, Premiul Internaţional Berlin (Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012“, Berlin), distincţia actuală fiind Premiul oraşului Leipzig, care se acordă în preziua deschiderii târgului de carte.

„Este un premiu care are o dublă semnificaţie, pentru că el, mă rog, premiază o operă literară importantă şi în al doilea rînd are o semnificaţie europeană, premiind o voce care s-a exprimat în favoarea Europei Unite“, a mai spus Mircea Cărtărescu.

Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană (Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung) este acordat anual, începînd din anul 1994, de către un juriu german, format din reprezentanţi ai Landul Saxonia, Asociaţiei Bursiere a Librarilor Germani şi Târgului de la Leipzig. În trecut, acest premiu a fost cîştigat de către scriitori precum Imre Kertesz (Ungaria) şi Pankaj Mishra (India), sau istorici precum Ian Kershaw (Marea Britanie) şi Timothy Snyder (SUA).

P.S.: România participă la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig în perioada 12- 15 martie. Mai multe informații, precum și programul detaliat, sunt de găsit aici.

Gala Premiilor Radio România Cultural

De 15 ani, la fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural îi premiază, într-o gală a valorii şi a rafinamentului, pe cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul anterior (și Bookaholic a fost premiat la ediția de anul trecut 🙂 ). Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XV-a, va avea loc luni, 23 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon.

Maria Balabaş şi Radu Croitoru vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, deAnalia Selis, Răzvan Suma şi Mariano Castro.

Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro şi retransmis de TVR 2.

În cadrul Galei vor fi acordate premii la nouă secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi: Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Mircea Albulescu, iar Premiul Lux Mundi îi revine coregrafului Gigi Căciuleanu. Premiul „In memoriam Iosif Sava” îi va fi acordat Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti – 150 de ani, reprezentată de rectorul său, compozitorul Dan Dediu.

Redau mai jos nominalizările pe domeniile literare ale Galei Premiilor Radio România Cultural:

La categoria „Poezie” nominalizările sunt: Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul anaBASis (cronica noastră aici), Editura Cartea Românească; Bogdan O. Popescu, pentru Cartea dragostei (cronica noastră aici, un interviu cu autorul aici), Editura Humanitas; Miruna Vlada, pentru volumul Bosnia. Partaj, Editura Cartea Românească; Octavian Soviany pentru Călcâiul lui Magellan, Editura Cartea Românească.

La „Proză” au fost nominalizate volumele: Nora Iuga, pentru Harald şi luna verde, Editura Polirom; Lavinia Branişte, pentru volumul Escapada (cronica noastră aici), Editura Polirom; Marius Chivu, pentru Sfîrşit de sezon, Editura Polirom; Dan Lungu, pentru Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (cronica noastră aici), Editura Polirom.

La secţiunea „Proiecte culturale şi festivaluri” au fost nominalizate: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia a XXII-a; Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti, ediţia a VII-a; Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo – editia a IX-a, Bridges; Caravana Docuart 2014.

Celelalte nominalizări, precum și alte informații suplimentare, sunt de găsit aici.

Nominalizările la Premiile Observator cultural 2015

În ultimele trei săptămîni, redactori şi colaboratori constanţi ai revistei noastre au votat pentru o nouă rundă de nominalizări pentru Premiile Observator cultural, acordate pentru apariţiile editoriale din 2014. În urma centralizării voturilor, iată nominalizările pentru cele şase categorii la care acordăm premii şi anul acesta. Cum punctajele au fost foarte strînse, la unele categorii, am decis să nominalizăm şase (la „Proză” şi la „Debut“ chiar şapte) titluri, pentru a nu nedreptăţi pe nimeni.   

Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară

Al. Cistelecan, Ardelencele, Editurile Şcoala Ardeleană şi Eikon

Liliana Corobca, Controlul cărţii – Cenzura literaturii din regimul comunist din România, Editura Cartea Românească

Cătălin Ghiţă, Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Editura Institutul European

Mircea Mihăieş, Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător, Editura Polirom

Angelo Mitchievici, Caragiale după Caragiale, Editura Cartea Românească

Eugen Simion, Cioran – o mitologie a nedesăvîrşirilor, Editura Tracus Arte

Eseistică/ Publicistică

Ştefan Afloroaei, Privind altfel lumea celor absurde, Editura Humanitas

Mirel Bănică, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise, Editura Polirom

Alexandra Ciocârlie, În dialog cu anticii, Editura Cartea Românească

Simona Sora, Seinfeld şi sora lui Nabokov, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Memorialistică

Gabriela Adameşteanu, Anii romantici, Editura Polirom (cronica noastră aici)

George Banu, Monologurile neîmplinirii, Editura Polirom

Emil Brumaru, Veronica D. Niculescu, Cad castane din castani, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Vasile Gogea, La scara blogului. Jurnal dedus (2010-2014), Editura Charmides

Ioan Groşan, Lumea ca literatură. Amintiri, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Antoaneta Ralian, Amintirile unei nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei, Editura Humanitas

Proză

Petre Barbu, Marea petrecere,Editura Cartea Românească

Lavinia Branişte, Escapada, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Ionuţ Chiva, Boddah speriat, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Sebastian A. Corn, Ne vom întoarce în Muribecca, Editura Nemira

M. Duţescu, Uranus Park, Editura Polirom

Dan Lungu, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, Editura Polirom (cronica noastră aici)

Radu Mareş, Sindromul Robinson, Editura Polirom

Poezie

Domnica Drumea, Vocea, Editura Charmides (cronica noastră aici)

Adela Greceanu, Şi cuvintele sînt o provincie, Editura Cartea Românească (cronica noastră aici)

O. Nimigean, nanabozo, Cartea Românească

Marta Petreu, Asta nu e viaţa mea, Editura Polirom

Octavian Soviany, Călcîiul lui Magellan, Editura Cartea Românească

Miruna Vlada, Bosnia. Partaj, Editura Cartea Românească

Debut

Cristina Andrei, Abonatul nu poate fi contactat, Editura Nemira (roman)

Dorica Boltaşu, Limite şi libertate. Radicalism şi reconstrucţie în hermeneutica secolului XX , Editura Niculescu (critică şi teorie literară)

Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur printre canonici, Editura Art (critică şi istorie literară)

Luminiţa Corneanu, Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel, Editura Cartea Românească (critică şi istorie literară)

Mihai Gheorghiu, Eseu despre proza lui Mircea Eliade, Editura Eikon (critică şi istorie literară)

Andreea Mironescu, Afacerea clasicilor. Paul Zarifopol şi critica modernităţii, Editura Tracus Arte (critică şi istorie literară)

Florina Pîrjol, Carte de identităţi, Editura Cartea Românească (teorie literară)

***

Gala Premiilor Observator cultural va avea loc luni, 30 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon.

Juriul care va decide premiile este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Adrian Lăcătuş, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Claudiu Turcuş.

Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural acordă Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei. La ediţiile de pînă acum, acest premiu a revenit scriitorilor: Mircea Horia Simionescu (2007), Mircea Ivănescu (2008), Norman Manea (2009), Radu Cosaşu (2010), Emil Brumaru (2011), Şerban Foarţă (2012), Dumitru Ţepeneag (2013), George Banu (2014).

Începînd cu cea de a IV-a ediţie a Premiilor Observator cultural, revista noastră a omagiat, în fiecare an, traducători importanţi: Antoaneta Ralian şi Anamaria Pop (2010); Luminiţa Munteanu şi Luminiţa Voina-Răuţ (2011);  Sorin Mărculescu şi George Volceanov (2012); Viorica Nişcov şi Alexandru Al. Şahighian (2013), Bogdan Ghiu  (2014).

În acest an, îi vom sărbători pentru reuşitele lor excepţionale pe Antoaneta Olteanu, cea care a făcut ca mari autori contemporani de limbă rusă să ne fie accesibili în limba română, şi pe Constantin Geambaşu, traducător dedicat al scriitorilor polonezi clasici şi contemporani.

Mai multe detalii aici.

Doina Ioanid la Stockholm, de Ziua Mondială a Poeziei

Este al doilea an consecutiv în care Biblioteca Municipală din Stockholm serbează Ziua Mondială a Poeziei printr-un târg de poezie, constând în lecturi și discuții cu poeți suedezi și străini. România este reprezentată la târg și în acest an, prin Doina Ioanid. Poeta româncă va citi sâmbătă, 21 martie, la ora 14.00, împreună cu poeta suedeză Ann Hallström.

Doina Ioanid și Ann Hallström s-au întâlnit în cadrul atelierului de traduceri organizat de ICR Stockholm în 2011, ocazie cu care și-au tradus reciproc versurile în română, respectiv suedeză.

Doina Ioanid (n. 1968) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre 98, girat de Mircea Cărtărescu, și în volumul experimental40238 Tescani (2000). A debutat cu volumul de poeme în proză Duduca de marțipan (2000, Premiul pentru debut „Prima Verba”). Au mai urmat: E vremea să porți cercei (2001), Cartea burților și a singurătății (2003), Poeme de trecere (2005) și Ritmuri de îmblânzit aricioaica(2010). Poeziile sale au fost traduse în franceză, maghiară, turcă, slovenă, bulgară, croată, neerlandeză, engleză și suedeză. A fost asistent universitar la Catedra de limbi străine a Facultății de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, între anii 1998 și 2005. În prezent este secretar general de redacție la Observator Cultural.

Alte detalii, aici.

Lansări ale volumului „De la Iași la Ierusalim” de Leon Volovici, în Polonia

În luna aprilie a anului trecut a apărut în Polonia, la importanta editură Pogranicze, traducerea poloneză a cărții „De la Iași la Ierusalim” a regretatului Leon Volovici.

Institutul Cultural Român de la Varșovia dorește să omagieze personalitatea reputatului istoric și umanist român prin organizarea a trei întâlniri cu publicul pe tema recentei apariții editoriale, cu participarea Hannei Volovici, soția scriitorului, și a traducătoarei Marta Tórz. Cele trei evenimente vor fi organizate la  Poznań, Varșovia şi Cracovia, în perioada 16-20 martie.

Întâlnirea de la Varșovia va fi găzduită și moderată de istoricul și scriitorul Adam Michnik, în cunoscutul spațiu de lansări al Gazetei Wyborcza. La eveniment va participa, de asemnea, Łukasz Galusek, redactorul-șef al publicației Herito a Centrului Internațional pentru Cultură de la Cracovia, un bun cunoscător al literaturii și istoriei României. Întâlnirea de la Poznań va fi găzduită de Librăria Bookowski, iar cea de la Cracovia de Centrul Culturii Evreiești- Fundația Judaica.

Programul lansărilor aici.

Noutăți editoriale

Teoria tăcerii, de Iulian Tănase

Editura Herg Benet, colecția „Radical din 5”, 296 de pagini. Carte ilustrată cu fotografii de Cristian Crisbășan, Vlad Eftenie, Bogdan Grigore, Cristina Șoiman, Iulian Tănase.

Fragment de pe site-ul editurii: „Înainte de a mă naște, eram un foarte bun înotător. În lichidul amniotic mă simțeam ca peștele în apă. Mama a știut, așa cum numai mamele pot ști, că poartă în pîntece un înotător de performanță, și a început să crească. Din dragoste pentru mine, mama a devenit uriașă. Aveam acum la dispoziție un bazin olimpic plin cu lichid amniotic. Băteam suta de metri în secunde din ce în ce mai puține. Înotam într-o tăcere perfect etanșă. Luni de zile m-am antrenat pentru o medalie, aveam toate motivele să sper la aur. Dar mama a început într-o zi să descrească. Apoi i s-a rupt apa, iar mie mi s-a rupt tăcerea. M-am trezit țipînd. La gît aveam o medalie însîngerată”.

Pasiune pură, de Lena Andersson

Editura Humanitas Fiction, colecția „Raftul Denisei”, traducere de Liliana Donose Samuelsson, 192 de pagini

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „Romancieră suedeză de prim-plan, Lena Andersson este în același timp un analist incisiv al societății contemporane, textele sale apărând în cele mai importante ziare din Stockholm. Prestigiosul premiu August, numit astfel în memoria lui August Strindberg, care i-a încununat în 2013 romanul Pasiune pură, i-a adus recunoașterea internațională prin traduceri în peste cincisprezece limbi.

Ester Nilsson este o persoană rațională. Acționează mereu în acord cu propriile principii. Până în ziua în care este invitată să țină o conferință despre renumitul artist plastic Hugo Rask. Bărbatul se află în sală, fascinat de discursul și personalitatea tinerei femei, iar la final, când ajung să se cunoască, are același efect asupra ei. Din acest moment existența lui Ester va gravita în jurul întâlnirii și întâmplările declanșate de ea îi vor schimba viața”.

Înapoi în Ghana, de Taiye Selasi

Editura Polirom, colecția „Biblioteca Polirom. Actual”, traducere din limba engleză și note de Iuliana Dumitru, 344 de pagini

Roman tradus în peste 20 de țări, aflat printre cele mai bune 10 cărți ale anului 2013 în topurile The Wall Street Journal și The Economist

Din descrierea de pe site-ul editurii: „Înapoi în Ghana este povestea unei familii contemporane ai cărei membri, risipiți pe toate meridianele planetei, se reunesc în urma unui eveniment tragic, dar și un excurs despre valoarea originilor și a identității individuale. Atunci cînd Kweku Sai, chirurg prestigios, dar soț lamentabil, moare din pricina unui atac de cord în Accra, fiii și fiicele lui vin în Ghana și se strîng cu toții în casa enigmaticei lor mame. Fiul cel mare, Olu, misterioșii gemeni Taiwo și Kehinde, al căror trecut ascunde o taină cutremurătoare, și fiica cea mică, Sadie, se întorc la locul originar, așa cum făcuse și tatăl lor odinioară. Firul vieții tuturor, copii și părinți, îl poartă pe cititor din Accra pînă în Lagos și din Londra pînă în New York, dezvăluie secrete cumplite, greșeli dureroase și povești de iubire chinuitoare, dar și o posibilă mîntuire, șansa unui nou început”.

Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest), de Bogdan Ghiu

Editura Cartea Românească, colecția „Critică / Eseuri”, 240 de pagini

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „ În cultura globală actuală, traducerea ocupă o poziție ambiguă, fiind în același timp omniprezentă și invizibilă. Totul se traduce și se propagă aproape instantaneu, autorii, ideile și operele ajungînd să trăiască simultan mai multe vieți diferite în limbi și culturi diferite. Cu toate acestea, ideea de traducere continuă să fie ocultată, marginalizată, privită ca un apendice, statutul de autor al traducătorilor continuînd să rămînă incert. Ipoteza cărții de față, născută din marea experiență de traducător a lui Bogdan Ghiu, este că traducerea reprezintă o cale sui generis, ireductibilă, materializarea unei atitudini în același timp echitabile și productive atît față de Celălalt, cît și față de noi înșine. O cale paradoxal eliberatoare, de unde și semnificația de manifest a acestui eseu: Totul trebuie tradus”.

Hoțul cuantic, de Hannu Rajaniemi

Editura Nemira, colecția „Nautilus SF”, traducere de Alina Bilciurescu, 328 de pagini

Din descrierea de pe site-ul editurii: „Excentricul Jean le Flambeur este un hoț postuman. Are știința de a fura gândurile și timpul sau obiecte vechi de pe planeta Pământ, aflate acum în posesia aristocraților din Orașele Mișcătoare de pe Marte. În ciuda abilităților sale, Jean, ale cărui origini sunt învăluite în mister chiar și pentru el, face o greșeală și ajunge în Închisoarea Dilema. Salvat de misterioasa Mieli și nava ei seducătoare, i se oferă o șansă unică – să își recâștige libertatea și memoria pierdută, dacă acceptă provocarea de a duce la bun sfârșit o spargere așa cum n-a mai dat niciodată”.

Vă amintiți de David Foenkinos?, de David Foenkinos

Editura Pandora M, colecția „Literary Fiction”, traducere din limba franceză de Cecilia Ștefănescu, 168 de pagini

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „Vă amintiţi de David Foenkinos?propune o inspirată şi hilară abordare a ideilor despre celebritate, creaţie şi talent, descriind totodată universul fragil al relaţiilor de iubire şi al problemelor care se iscă între părinţi şi copii atunci când aceştia din urmă ajung la maturitate.

Cititorul râde cu Foenkinos în timp ce Foenkinos râde de el însuşi, ţesând cu ironie povestea unui scriitor de 40 de ani bântuit de stafia eşecului. Fără a fi o autobiografie, această carte cuprinde o tramă ameţitoare, plină de conflicte şi suspans în cea mai bună tradiţie a autoficţiunii. Finalul optimist pare un surâs ce încununează o poveste rotundă. Adică perfectă? Merită s-o descoperiţi!”.

Madame Bovary, de Gustave Flaubert

Editura Art, colecția „ART clasic”, traducere din limba franceză Florica Ciodaru-Courriol, hardcover, 450 de pagini

Din descrierea de pe site-ul editurii: „În această nouă traducere a unuia dintre cele mai importante romane din istoria literaturii, în versiune integrală, redescoperim povestea tragică a Emmei Bovary, o femeie cu o căsnicie nefericită, un soţ mediocru, amanţi egoişti şi prea multe iluzii romantice. De dincolo de povestea Emmei răzbate însă cea a provincialismului îngust, bigot şi burghez înfierat la tot pasul de Gustave Flaubert, care pare a fi strecurat în fiecare frază o doză din arsenicul luat de eroina sa deziluzionată. Madame Bovary este o carte provocatoare, caustică, de o ironie fără drept de apel, pentru care autorul a fost de altfel acuzat de ultraj adus moralei publice, ajungând în faţa tribunalului corecţional”.

Belvedere. Cincisprezece conversații cu artiști contemporani, de Adina Zorzini

Editura Trei, în afara colecțiilor, 368 de pagini

Interviuri cu Marius Bercea, Cătălin Burcea, Nicolae Comănescu, Adrian Ghenie, Teodor Graur, Dumitru Gorzo, Ion Grigorescu, Adriana Jebeleanu, Gili Mocanu, Ciprian Mureșan, Dan Perjovschi, Șerban Savu, Mircea Suciu, Sorin Tara, Roman Tolici.

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „Belvedere. Cincisprezece conversaţii cu artişti contemporani este prima carte de interviuri cu artişti apărută în România şi se doreşte a fi un prim pas către o mai bună înţelegere a perspectivei de ansamblu a istoriei artei româneşti în context internaţional. Cartea cuprinde o serie de discuţii cu importanţi artişti români contemporani, reprezentativi, atât în plan local, cât şi internaţional, ai ultimelor cinci decenii, activi în perioada cuprinsă între 1960 şi 2010”.

Jurnal cu și fără Nae Ionescu, de Elena-Margareta Ionescu

Editura Vremea, colecția „Fapte, Idei, Documente”, ediție îngrijită de Anca-Irina Ionescu, prefață de Sorin Lavric, 148 de pagini

Din descrierea de pe site-ul editurii: „ Jurnal cu și fără Nae Ionescu este o carte de dragoste. O dragoste tristă. Iubirea singuratică a unei femei părăsite, care trăiește printre și pentru amintirile ei. O pagină din intimitatea unei căsnicii celebre, în marginea vieții omului care a modelat gândirea celei mai strălucite generații a României secolului XX.

Elena-Margareta Fotino și Nae Ionescu s-au cunoscut în 1911, s-au căsătorit în 1916, au avut doi băieți, apoi, în jurul lui 1930, s-au despărțit, fără a divorța vreodată. Ea a continuat să îl iubească, el, să o stimeze și să o ajute”.

Numără stelele. O poveste din Copenhaga, de Lois Lowry

Editura Arthur, traducere din engleză de Alina-Nicoleta Ioan, hardcover, 168 de pagini

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „Este anul 1943, iar pentru Annemarie Johansen viaţa în Copenhaga e un amestec de îndatoriri pentru şcoală, de lipsuri şi foamete, totul desfăşurându-se sub privirea atentă a soldaţilor germani aflaţi la fiecare colţ de stradă. Curajul pare să-şi mai găsească loc doar în poveştile pe care fetiţa i le spune seara la culcare surorii ei mai mici, Kirsti.  Aflând de raziile autorităţilor germane pentru ridicarea populaţiei evreieşti, familia Johansen hotărăşte s-o salveze pe Ellen Rosen, cea mai bună prietenă a fiicei lor, dând-o drept propriul lor copil. Dar asta va fi oare de ajuns?”.

Credit foto imagine principală: © TION