Ca de obicei, luna noiembrie este legată de Gaudeamus și de cele mai importante noutăți editoriale ale anului. Așa că, deloc surprinzător, articolul de luna asta are (mult) mai multe cărți noi și interesante. Am încercat să fiu cât mai concisă în prezentare ca să nu iasă un ditamai articolul, așa că pentru mai multe detalii vă invit să dați click pe link-ul fiecărei cărți.

 

FICȚIUNE

fictiune

În primul rând, au apărut câteva romane ce au primit premii literare importante și pe care le așteptam cu nerăbdare: Scurtă istorie a șapte crime, de Marlon James (Man Booker 2015), Vegetariana, de Han Kang (Man Booker International Prize 2016), Luminătorii, de Eleanor Catton (Man Booker 2013), dar și unul ce s-a aflat pe lista scurtă la Man Booker în 2014, J, de Howard Jacobson. O altă carte mult-așteptată este volumul 3 al tetralogiei napoletane scrisă de misterioasa Elena Ferrante, Cei care pleacă și cei care rămân, o carte care e ficțiune și nu prea, și, după monumentala În noaptea timpului, toamna asta ne-a mai adus încă o carte semnată de spaniolul Antonio Muñoz Molina, Călărețul polonez, dar și una semnată de celebrul scriitor chilian Roberto Bolaño, Amuleta. Cunoscutul autor pentru copii Roald Dahl poate fi descoperit acum de cititorii români într-o nouă ipostază în romanul Unchiul Oswald, iar fanii lui Julian Barnes se vor bucura, desigur, de ultima sa carte tradusă, Zgomotul timpului.

A apărut și cel de-al doilea roman din proiectul Hogarth Shakespeare, Shylock e numele meu, de Howard Jacobson și o carte semnată de Ian McEwan ce pare a face parte din acest proiect, dar e separat: Coaja de nucă (spun că pare că face parte pentru că subiectul este o reinterpretare originală a piesei Hamlet). Și, că tot vine vacanța, câteva cărți de suspans – Îmblânzitorul de lei, de Camilla Läckberg, Casa păpușilor, de M.J. Arlidge, Te las să pleci, de Clare Mackintosh, Dans la abator, de Lawrence Block, Oase roșii, de Ann Cleeves, Însoțitorul lui Iisus, de George Arion, și o nouă serie apărută la Editura Litera și dedicată maestrei genului polițist, Agatha Christie, serie din care au apărut trei cărți: A treia fată, Cei patru mari și Ultimele cazuri ale lui Miss Marple –, și câteva titluri mai comerciale – Cea mai norocoasă fată, de Jessica Knoll, Privighetoarea, de Kristin Hannah (bestseller internațional vândut în peste 2 milioane de exemplare), Maestrul bucătar, de Martin Suter.

Alte apariții interesante: Palatul de gheață, de Tarjei Vessas, Dragoste la 17,50 $, de Charles Bukowski, Necuratul, de Valentin Pikul, Gâtul girafei, de Judith Schalansky; Cu tine în depărtare și Restul e tăcere, de Carla Guelfenbein, Alteță regală, de Thomas Mann, Enigma Rikyū, de Yamamoto Kenichi; Edda. Povești din mitologia nordică, de Snorri Sturluson, Luarea Ismailului, de Mihail Șișkin.

De asemenea, mi-au mai atras atenția și câteva apariții din zona SF&F: Calea dragonului, de Daniel Abraham, Lavondyss, de Robert Holdstock (al doilea roman din seria „Mitago”), Metro 2033, de Dmitri Gluhovski, dar și debutul lui Ovidiu Eftimie în colecția „Nautilus” cu romanul Arhanghelul Raul.

Cărți scrise de autori români: Inocenții, de Ioana Pârvulescu (care are, deja, o receptare foarte bună), Povestiri fantastice, de Ana Blandiana, Abisa, de Iulian Tănase (o ediție revizuită), Moștenirea babei Stoltz, de Alina Pavelescu, Fata de la nord de ziuă, de Alexandru Voicescu, Pădurea lui Joachin Phoenix, de Celestin Cheran, încă o reeditare a romanelor lui Max Blecher Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate, Efectele secundare ale vieții, de Vlad Zografi.

De asemenea, aș vrea să semnalez și cărțile de poezie nou-apărute: primele 2 cărți din noua colecție de poezie „Vorpal” a Editurii Nemira, Dodii, de Florin Dumitrescu, și Sisteme de fixare și prindere, de Ștefania Mihalache, apariția insolitului volum de poezie Trado, scris de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad, Amintiri din rai, de Emil Brumaru, și Singur printre mârlani, de Florin Bican.

 

NONFICȚIUNE

nonfictiune

Una dintre cele mai așteptate cărți ale toamnei (și nu numai, de vreun an tot e așteptată) este, fără îndoială, Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, o ediție îngrijită și tradusă de Veronica D. Niculescu. O altă carte mult-așteptată este și Arta interviului, de Lawrence Grobel, un volum ce reunește interviuri cu numeroase personalități contemporane și ar trebui citit de toți cei interesați de jurnalism, și nu numai. Tot o mărturie de viață este și volumul premiat cu Premiul Pulitzer, Cenușa Angelei. O copilărie irlandeză, de Frank McCourt, dar și Dincolo de frumusețea perenă, de Katherine Boo, ultima apariție dintr-o colecție dragă mie, Colecția Narator a Editurii Publica. Începută la Bookfest cu primele trei volume, în seria de autor Matei Călinescu au mai apărut alte titluri la Gaudeamus: Amintiri în dialog. Memorii (cu Ion Vianu), Spre România (2000-2002). Jurnal inedit și Un fel de jurnal (1973-1981).

Câteva cărți de știință: am apucat să citesc mai bine de jumătate dintr-o carte de știință care mi se pare absolut uimitoare, Marea șansă a existenței. Evoluția și dezvoltarea omului, de Alice Roberts, un volum de anatomie evoluționistă care spune povestea evoluției umane din cele mai vechi timpuri până astăzi. Alte cărți: Viitorul minții umane, de Michio Kaku; Ce este nebunia?, de Darian Leader; Ce nu știa Darwin, de Andreas Wagner; Credință vs Știință, de Jerry A. Coyne; Lumea ca un mare spectacol. Dovezile evoluției, de Richard Dawkins..

Mi-au mai atras atenția și cărți de istorie: în primul rând 1927. O vară care a schimbat lumea, a inegalabilului și inepuizbilului Bill Bryson, cel care poate face o poveste din orice; două cărți noi semnate de istoricul francez Jean des Cars, Povestea Vienei și Sceptrul și sângele. Regi și regine în tumultul celor două războaie mondiale; Lawrence în Arabia, de Scott Anderson; Genocidul împotriva armenilor, de Michael Hesemann, Frontul invizibil, de Tamara Botez, Mahalaua Muntenimii. Iașii de la jumătatea secolului al XVII-lea până la 1831; Un secol al memoriei, de Doris Mironescu; Istoria megalomaniei, de Pedro Arturo Aguirre

Alte apariții interesante: Arta românească. De la origini până în prezent, de Vasile Florea; Viețile artiștilor, viețile arhitecților, de Hans Ulrich Obrist; Case, trenuri și andrele, de Ariana Rosser Macarie; două cărți noi în seria Gheorghe Crăciun: Imagini, litere și documente de călătorie și Doi într-o carte; Meseria de romancier, de Haruki Murakami; Oamenii-șobolan. În subteranele interzise ale Chinei, de Patrick Saint-Paul; Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial, de Filip-Lucian Iorga; Bandiții, de Vasile Ernu; Crăciun la New York, de Lisa Nieschlag și Lars Wentrup; Viața mea, de Charles Darwin; Republica populară a amneziei, de Louisa Lim; Isis. Negustorii de oameni, de Loretta Napoleoni; Legendele din farfurie. Rețete celebre cu garnitură de povești, salată de mituri și tacâmuri istorice, de Marius Cristian; Numărul de aur, de Matila C. Ghyka; Shoe Dog, de Phil Knight; Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii București-Tel Aviv (1941-2015), de Riri Sylvia Manor; Cel mai bun tată, de Alex Zamfir, și Ted Talks, de Chris Anderson.

 

CĂRȚI PENTRU COPII ȘI ADOLESCENȚI

copii

La capitolul de cărți pentru copii avem de toate: basme, romane de aventuri, cărți de știință pentru copii, fantasy etc. Mi s-au părut interesante mai multe romane: Hendrik de Mol și Planeta de Jad, de K.J. Mecklenfeld; Dă mai departe, de Catherine Ryan Hyde, o carte din care copiii (și nu numai) au multe de învățat; Misterul de la London Eye, de Siobhan Dowd; Crenshaw, de Katherine Applegate; Războiul care mi-a salvat viața, de Kimberly Brubaker Bradley; Domnul Fox, vulpoi fantastic, de Roald Dahl; Lecția pinguinului. O poveste adevărată, de Tom Mitchell; Harry Potter și prizonierul din Azkaban, de J.K. Rowling (în traducerea nouă a lui Radu Paraschivescu), Exploratorii. Ultimul pas în Sălbăticie, de Erin Hunter, și două romane pentru Crăciun: Dosarul clopoțeilor de Crăciun, de Ana Rotea, și Un băiat numit Crăciun, de Matt Haig.

Cărți de știință pentru copii: Cine a fost Charles Darwin?, de Deborah Hopkinson; Ce sunt marile piramide?, de Thomas Hoobler, Dorothy Hoobler; Alexandru cel Mare, de Jane Bingham; Minunata lume a păsărilor și Un an în grădina mea, de Susanne Riha; Exploratori de poveste și Inventatori de poveste, de Anna Claybourne; Oare peștișorul meu știe cine sunt?, ed. Gemma Elwin Harris; Recorduri de viață și Super animale.

Multe și frumoase cărți ilustrate, părinții pot sta liniștiți, au ce pune anul ăsta sub brad: Cartea curajului, de Adina Rosetti (cu ilustrații de Alexia Udriște); Cartea năsoaselor, de Alexandra Rusu (cu ilustrații de Loreta Isac); 8 povestiri de pe Calea Moșilor, de Adina Popescu (cu ilustrații de Bilyana Velikova); Crăciun fericit, Matei!, și Ajutor, Matei, o fantomă!, de Brigitte Weiniger; Krabat și Măgărușul și îngerașul, de Otfried Preußler; Îngerul zăpezii, de Christine Leeson; Desene nărăvașe și Povești pentru fetițe, de Italo Calvino; Lindenbergh, de Torben Kuhlmann; Lars, ursulețul polar. Unde pleci tu, Lars?, de Hans de Beer; Cartea cu Apolodor, de Gellu Naum; Willie fulg de nea, de Jacqueline Briggs Martin, precum și colecția „Basmul din buzunar” de la Nemi cu cinci basme: Sarea în bucate, de Petre Ispirescu, Aladin și lampa fermecată, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu, Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă, Muzicanții din Bremen, de Frații Grimm.

sursă cover foto

Blogger literar, absolventă de filologie și studii vizuale, doctor în filologie al Universității din București din anul 2012, autoare a volumului „A juca sau a fi jucat. Ingmar Bergman și șahul cu moartea” (Ed. Universității din București, 2014).


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *