Deși majoritatea editurilor au păstrat, în mod sigur, surprizele cele mai interesante ale toamnei literare pentru Gaudeamus, și în octombrie au fost multe apariții editoriale de luat în seamă. Mai jos, aveți o selecție a celor mai interesante cărți din octombrie.

 

FICȚIUNE

fictiune

Una dintre cele mai faine apariții de ficțiune din luna octombrie, cel puțin pentru mine, este romanul Imago, de Ludmila Uliţkaia. Ulițkaia este o scriitoare foarte bună, mereu surprinzătoare, atât ca scriitură, cât și ca tematică, și abia aștept să citesc și ultima ei carte tradusă. Interesant, dar în alt registru, mi s-a mai părut și un thriller apărut la Ed. Trei și declarat „cartea anului 2016 în Marea Britanie”, Ținutul Loney. Mi-au mai atras atenția și câteva apariții noi din colecția de poezie a Editurii Cartier: Poeți de pe vremea lui Eminescu, antologie de Eugen Lungu, și Sonete, de William Shakespeare, în traducerea lui Radu Ștefănescu, plus alte trei cărți apărute la nou-înființata editură Black Buttons: Iubire și obstacole, de Aleksandar Hemon, Uite-aşa o pierzi, de Junot Díaz și prima traducere în limba română a unei celebre antologii de literatură contemporană, Freeman’s: cele mai bune texte noi despre familie, de John Freeman.

De asemenea, au apărut câteva continuări ale unor serii deja începute: Trisțetea îngerilor, de Jon Kalman Stefansson, și Chipul tău mâine. Venin și umbră și adio, de Javier Marías, precum și doi clasici reeditați: o ediție nouă, cartonată și cu supracopertă, a Povestirilor orientale ale lui Marguerite Yourcenar, și una a romanului victorian al lui Anthony Throllope, Doctorul Thorne (recent ecranizat de BBC într-o miniserie). Alte apariții interesante: un SF ușurel, Umanii, de Matt Haig, și două apariții în colecția Clasici moderni și contemporani Litera: Ragtime, de E. L. Doctorow, și Fraţii Burgess, de Elizabeth Strout; Epoca de fier, de J.M. Coetzee; Înainte de cădere, de Noah Hawley.

În ceea ce privește literatura română, a apărut un nou volum semnat de Flavius Ardelean, Noumenoir, s-a reeditat (cu ocazia ecranizării făcută de Radu Jude) romanul Inimi cicatrizate, de Max Blecher, a apărut volumul 2 al revistei de proză scurtă iocan, iar la Polirom trei romane noi ce se vor lansa la Gaudeamus:  Cexina Catapuxina, de Matei Florian, Disco Titanic, de Radu Pavel Gheo, și Republica, de Bogdan Suceavă, alături de o antologie interesantă și, pare-se, amuzantă, Scriitori la poliție, realizată de Robert Șerban.

 

NONFICȚIUNE

nonfictiune

Una dintre cele mai interesante cărți de nonficțiune apărute în octombrie mi s-a părut Commedia dell’arte, de David Esrig, un volum ce urmărește, atât prin text, cât și prin ilustrații, să redea, măcar parțial, frumusețea unei forme artistice fascinante. Tot o operă fundamentală este și Ulysses, 732. Romanul romanului, de Mircea Mihăieș, un volum ce-și propune să facă, în puțin peste o mie de pagini, o istorie exhaustivă a unuia dintre cele mai celebre cărți ale literaturii moderne, Ulysses, de James Joyce.

Mi s-au mai părut interesante: Războiul poveştilor: Cum cei care spun (şi trăiesc) cele mai bune poveşti vor domina viitorul, de Jonah Sachs (la aceeași nou-înființata editură Black Buttons), Chestionarul lui Proust, de Joanna Neborsky, și două apariții de la Editura Publica: Cei mai deştepţi copii din lume şi modelele de învăţământ care i-au format, de Amanda Ripley, și Curaj cât trebuie. Mini-manual cu instrucțiuni pentru suflet, de Cheryl Strayed; Centrul nu se mai poate susține. Povestea nebuniei mele, de Elyn R. Saks. Aș menționa și o carte deosebit de utilă pentru cei interesați de terapia în cazul persoanelor ce suferă de autism: Motivație și recompensă. Cum să combați autismul cu propriile lui arme, de Robert Schramm.

De asemenea, am remarcat mai multe apariții noi din domeniul Istorie: Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, de Ruxandra Cesereanu; Generația ʼ27 între Holocaust și Gulag. Mircea Eliade și Klaus Mann despre generația tânără, de Marta Petreu; Noile confesiuni ale unui asasin economic. Adevărul şocant despre cum America a cucerit lumea, de John Perkins; La şcoală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine, de Tudor Vișan-Miu; O nouă istorie a filosofiei occidentale. Vol. I – Filosofia antică, de Anthony Kenny; Flamurile negre: ascensiunea ISIS, de Joby Warrick; Noul ţar, de Steven Lee Myers.

 

CĂRȚI PENTRU COPII ȘI ADOLESCENȚI

carti-copii

Dintre aparițiile pentru copii mi-au atras atenția un roman young-adult: Absolut tot, de Nicola Yoon, unul fantasy: Cele O Sută de Mii de Regate, de N.K. Jemisin, două cărți ilustrate, În orașul Bucurville, de Carmen Tiderle, și Balul florilor, de Sigrid Laube, și o carte pentru copii scrisă de Sylvia Plath, Costumul Nici-Nu-Contează și alte povestiri. Tot în octombrie am descoperit și câteva apariții interesante la o editură nou-apărută, Editura Prospero: Cartea păsărilor pentru copii, de T. W. Burgess; Cartea păsarilor pentru copii, carte de colorat, de T. W. Burgess; Parabole din natură, de M. Gatty.

Alte romane interesante: Făuritorul de baghete magice, de Ed Masessa; Atacul roiului (Seria „Neîmblânziții”, partea a II-a), de Jacob Grey; Căluțul alb, de Elizabeth Goudge; Gregor Pământeanul (Seria „Cronici din subpământ”, partea I), de Suzanne Collins; și mai multe cărți ce o au ca protagonistă pe simpatica Mary Poppins: Mary Poppins în bucătărie, de P.L. Travers; Mary Poppins în parc, de P.L. Travers; Mary Poppins și casa de alături, de P.L. Travers; Mary Poppins și aleea cireșilor, de P.L. Travers.

Alte cărți ilustrate de luat acasă: Fantoma drăgălașă, de Guido van Genechten, Tortul de clătite, de Sven Nordqvist; două cărți din seria cu simpaticul motan Mog al lui Judith Kerr,  MOG și Iepurilă și MOG și vulpile; și două cărți speciale pentru sărbătorile de iarnă din seria elefantului Elmer: Elmer în zăpadă și Elmer și Moș Roș, de David McKee.

Și, în final, câteva cărți educative: Profesorul Astro Cat și Aventura Atomică, de Dr. Dominic Walliman, Ben Newman, Cine a fost Charles Darwin?, de Deborah Hopkinson, Toată lumea se ceartă, chiar și mama și cu tata!, de Dagmar Geisler; Istoria românilor pentru elevi, de Ioan-Aurel Pop și Atlasul lumii. Carte de colorat.

Blogger literar, absolventă de filologie și studii vizuale, doctor în filologie al Universității din București din anul 2012, autoare a volumului „A juca sau a fi jucat. Ingmar Bergman și șahul cu moartea” (Ed. Universității din București, 2014).


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *