dc591bb44b38df660c7e41cccc611fdd

E tot mai greu să ții pasul cu noutățile editoriale, iar toamna se dovedește chiar imposibil. În așteptarea Gaudeamus-ului, editurile scot, treptat, cărțile din oferta de toamnă, iar listele de citit și bibliotecile se dovedesc neîncăpătoare. Nu mai spun nimic de timpul pentru citit și de banii din portofel. 

Întrucât urmăresc asiduu site-urile editurilor, mi s-a părut potrivit să fac lunar o sinteză a celor mai interesante cărți apărute pe piața românească, pe care am organizat-o în trei categorii, ca să fie mai simplu de urmărit: Ficțiune, Non-Ficțiune și Cărți pentru copii & adolescenți. Sper să găsiți util acest articol și să nu mă înjurați prea mult când o să vi se golească portofelele, iar rafturile se vor prăbuși sub greutatea cărților.

 

FICȚIUNE

fictiune-sept

Una dintre cele mai interesante apariții de luna asta mi se pare a fi noua ediție a Academiei Regale Spaniole a romanului lui Miguel de Cervantes, Ingeniosul hidalg Don Quijote de la Mancha. Ediția a fost adaptată de Arturo Pérez-Reverte, iar traducerea română este semnată de Sorin Mărculescu (traducătorul „modern” al lui Don Quijote, ca să zic așa, traducerea „clasică” în limba română fiind cea a lui Edgar Papu și Ion Frunzetti, recent reeditată la Polirom).

O altă traducere notabilă tot din limba spaniolă este și În noaptea timpului, de Antonio Muñoz Molina, o carte de dimensiuni impresionate (are fix 800 de pagini), „un roman-fluviu despre sângerosul Război Civil din Spania, cu o scriitură ce amintește de Lev Tolstoi sau Ernst Hemingway”. Eu l-am descoperit pe Molina în Sefarad, un volum apărut acum ceva timp la Curtea-Veche, iar scriitura lui m-a impresionat profund.

Mi s-a părut interesant să descopăr printre noutăți mai multe cărți ce au ca protagoniști indivizi asociali, aflați la marginea societății și, uneori, chiar dincolo de granița criminalității: Roderick Duddle, de Michelle Mari („Fiu al unei prostituate, Roderick crește printre răufăcătorii și bețivii de la Gâsca Roșie, han și bordel totodată. Când mama sa moare, patronul nu întârzie să-l alunge. Dar nici unul din ei nu știe că destinul lui Roderick ascunde o avere imensă, iar medalionul pe care îl poartă la gât e dovada acesteia. Pe urmele băiatului pornește o adevărată adunătură de neghiobi, smintiți, avocați și administratori dubioși, ucigași, călugărițe nu tocmai obișnuite – cu toții hotărâți să pună mâna, într-un fel sau altul, pe o parte din pradă. Și astfel Roderick fuge, pe uscat și pe mare, într-un carusel de întâmplări neprevăzute, crime, confuzii și piste false.”), Roșcovanul, de J.P. Donleavy („Iresponsabil, nespălat, fermecător şi fără un ban în buzunar, Sebastian Dangerfield, student la Drept la Colegiul Trinity, irlandez american cu accent englezesc, naufragiat în Dublin şi visând la dolari şi femei uşoare, veşnic client al caselor de amanet, cutreieră puburile, murmurând ispite amăgitoare la urechea oricărei fete dispuse să-l asculte, într-o căutare delirantă a libertăţii, bogăţiei şi recunoaşterii care simte că i se cuvin. Liric şi licenţios, convingător, mişcător şi extrem de amuzant, Roşcovanul este o carte de un geniu comic autentic.”), Blestemul tâlharului mustăcios, de Irina Teodorescu („Povestea începe într-un colț de lume: un tâlhar la drumul mare, un Robin Hood român care împarte nevoiașilor o bună parte din ce jefuiește, dă năvală în prăvălioara unui bărbier, unde cere lama cea mai ascuțită, cu care să reteze destine și căpățâni de boieri pricopsiți.”), Sfânta Fecioară a ucigașilor plătiți, de Fernando Vallejo („Sfânta Fecioară a ucigașilor plătiți este o redutabilă expunere a brutalității care a invadat Medellínul în timpul perioadei de prosperitate a cartelului condus de Pablo Escobar. Fernando Vallejo descrie cu un umor caustic orașul și locuitorii săi: nimic nu scapă privirii sale critice și desacralizante.”) sau Șaman, de Kim Stanley Robinson („Thorn este șaman și le transmite înțelepciunea și poveștile sale celor care vor să-i calce pe urme. Heather este vindecătoare și reușește să-i țină împreună pe membrii grupului. Elga vine din altă lume și aduce schimbarea. Loon, următorul șaman, este hotărât să-și găsească propriul drum. Dar într-un univers atât de înșelător, drumul nu este niciodată ușor și nu se știe unde poate duce… Kim Stanley Robinson a scris povestea palpitantă a unui drum spre maturitate, conducându-ne totodată într-o călătorie înfricoșătoare în timp, acum treizeci de mii de ani”).

Alte apariții interesante: o reeditare necesară a ultimului roman al lui Cesare Pavese, Luna și focurile („considerată de critici cea mai frumoasă carte a scriitorului italian”), Dulceață de caise, un volum de povestiri de Alexandr Soljenițîn („o serie de «povestiri în două părţi», echilibrate şi atent şlefuite, cele două părţi ale fiecărui text fiind unite printr‑o temă comună. Sunt marile teme ale literaturii lui Soljeniţîn: opţiunea morală, problema responsabilităţii, compromisul…”), ultimul volum din „Trilogia cruciadelor” a scriitorului suedez Jan Guillou, Nașterea regatului, și două volume de autori români: Partaj, de Horia Corcheș („La intersecția dintre proză scurtă și roman, fiecare dintre genuri subminându-l pe celălalt tocmai când pare că se realizează, Partaj este povestea unui ins obsedat de propriile eșecuri existențiale”, Claudiu Turcuș), și Deviații de stereo, de Ioana-Cristina Casapu („Construit pe baza unei serii de schițe și pasaje de proză scurtă creionate de-a lungul a cinci ani pe un blog cu titlul omonim, Deviații de Stereo este o analiză colorată și pe alocuri ironică a generației Facebook și a felului în care viața acesteia, trăită pe jumătate în concret și pe cealaltă jumătate online, se transformă dramatic”).

 

NONFICȚIUNE

nonfictiune-septembrie

Două dintre cele mai interesante apariții de non-ficțiune din luna septembrie mi s-au părut o carte de memorii și o biografie: Cu ultima suflare, de Paul Kalanithi, o carte ce a fost bestseller pe piața internațională încă de la apariție și care prezintă meditațiile unui tânăr medic neurochirurg în fața vieții și a morții, și Tot ea… becoming Meryl Streep, biografia „doamnei de fier a actoriei” („Portretul unei femei, al unei ere, al unei profesii: prima biografie solid documentată a lui Meryl Streep […] care îi explorează începuturile și încercările de a înțelege iubirea, feminismul și propriul talent uluitor”).

Am remarcat și mai multe cărți de istorie interesante: O zi în Roma antică. Secrete şi curiozităţi, de Alberto Angela, un volum foarte bine documentat care recreează pentru cititorul modern o zi obișnuită în Roma antică; A șasea extincție: O istorie nenaturală a Pământului, de Elizabeth Kolbert, o istorie la scară macrocosmică, ce urmărește nu descrierea unor zile, ci a unor ere geologice, menită să ne pună serios pe gânduri („Împletind date obținute în urma unor studii multidisciplinare, descrieri ale speciilor fascinante care au dispărut cândva și istoria extincției ca un concept de sine stătător, Kolbert ne oferă o relatare emoționantă și exhaustivă a disparițiilor care au loc chiar sub ochii noștri, demonstrându-ne că a șasea extincție este foarte probabil să devină cea mai importantă moștenire pe care o va lăsa omenirea, forțându-ne să regândim problema fundamentală despre ceea ce înseamnă să fii om.”); O istorie a Orientului Apropiat în Antichitate (cca 3000–323 î.Hr.), de Marc Van De Mieroop, un volum ce documentează atent începuturile istoriei umane moderne, civilizațiile Orientului Apropiat stând la originea a numeroase descoperiri culturale fundamentale: de la agricultură, la astronomie sau scris; Rusia. Un mileniu de istorie, de Martin Sixsmith („Un tablou cuprinzător al întregii istorii a Rusiei, de la întemeierea primului stat pe pământ rusesc în secolul al IX-lea până în prezent.”) și un volum de sinteză semnat de Gerard Denizeau, Biblia explicată prin pictură (sau Biblia în pictura universală, pare-se că editura nu s-a hotărât ce titlu adoptă, așa că a pus unul pe copertă și un altul în catalog), o album de artă ce urmărește evoluția și dezvoltarea temelor biblice în pictura occidentală („De-a lungul a cincizeci de episoade biblice, fiecare reprezentat prin una, două sau trei opere, veţi redescoperi pasajele mitice ale Bibliei şi vă veţi lăsa seduşi de cele mai frumoase picturi din istoria artei. Veţi învăţa să citiţi, să descifraţi şi să comparaţi între ele mai multe versiuni ale aceluiaşi episod, reprezentat de artişti diferiţi.”)

Am remarcat și câteva cărți de știință demne de luat în seamă: un volum de sinteză apărut la Litera, Știința. Idei fundamentale. Știința pe înțelesul tuturor, ce urmărește să explice pe înțelesul tuturor subiecte științifice (de la Big Bang, originea universului, teoria evoluției, fizică cuantică, biologie etc.); Creierul idiot, de Dean Burnett, o carte despre misterele creierului, de la memorie, la comportamente aparent ilogice și până la procesele inconștiente care ne determină personalitatea; Gafe strălucite. Greşeli colosale ale unor mari savanţi, care ne-au schimbat perspectiva asupra vieţii şi universului, de Mario Livio, un volum ce pare a aduce un elogiu al greșelii (spre deosebire de școala românească, unde greșeala nu e permisă, în lumea științifică pare-se că greșelile au stat la baza unor uimitoare descoperiri). Tot aici mai menționez și reeditarea unui volum de Carl Sagan, Lumea și demonii ei: Știința ca lumină în întuneric.

Alte apariții interesante: Andreea Răsuceanu își continuă explorearea Bucureștiului livresc în noul volum Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului („O carte-experiment despre inepuizabilele relații care se creează între oraș și proiecția sa literară, între privirea autorului și cea a cititorului, între diferitele hărți interioare și diferitele moduri de a citi peisajul urban.”); chef Adi Hădean și-a făcut curaj și a trecut de la masa de gătit la cea de scris, volumul său #24centimetri a apărut la Curtea-Veche; în colecția Introspectiv a Editurii Litera a mai apărut o carte interesantă: Oaia neagră sau de ce uneori e bine să fii rău, de Richard Stephens, „o carte despre sex, adicție, limbajul licențios și condusul cu viteză prea mare” în care autorul (de profesie psiholog), „ne îndeamnă – cu argumente științifice – să nu ne simțim vinovați pentru apucăturile noastre rele. Căci înjuratul ne poate ajuta să suportăm mai ușor durerea; practicarea sexului reduce stresul; alcoolul poate fi un lubrifiant al interacțiunilor sociale; și numeroase alte lucruri considerate rele au beneficii ascunse” (ok, that should be interesting); Făcut pentru creaţie. Descoperă misterele minţilor creative, de Carolyn Gregoire și Scott Barry Kaufman („Cu ajutorul unor povești despre munca și viața unor persoane precum Pablo Picasso, Frida Kahlo, Marcel Proust, David Foster Wallace, Thomas Edison, Josephine Baker, John Lennon, Michael Jackson, muzicianul Thom Yorke, campionul la șah Josh Waitzkin, designerul de jocuri video Shigeru Miyamoto și multe alte eminențe creative, Făcut pentru creaţie ne ajută să înțelegem mai bine inventivitatea și ne arată cum putem îmbogăți acest aspect esențial al vieților noastre.”) și, ultimul, dar nu cel din urmă, un volum ce are la bază un text ce a devenit viral în zilele imediat următoare atacului de la Bataclan din noiembrie 2015: Nu veți avea ura mea, al jurnalistului francez Antoine Leiris, o carte despre cum numai dragostea poate învinge întotdeauna ura („o carte de o frumusețe sfâșietoare, despre cum Leiris și fiul lui, Melvil, au supraviețuit durerii. O carte plină de curaj și sinceritate, care răspunde unei întrebări imposibile: cum pot să merg mai departe? O mărturie rară și greu de uitat despre supraviețuire, ce transmite un îndemn universal la speranță”).

 

CĂRȚI PENTRU COPII

carti-copii-septembrie

Cea mai notabilă apariție din domeniul cărților pentru copii din luna septembrie mi se pare seria de trei albume de știință apărute la Humanitas: Animalium, de Katie Scott, Jenny Broom, Historium, de Richard Wilkinson, Jo Nelson și Hărţi. O călătorie prin ţările, mările şi culturile lumii, de Daniel Mizieliński, Aleksandra Mizielińska. Cărțile sunt apărute în condiții grafice deosebite, ilustrațiile sunt absolut superbe, iar textele (pentru primele două, cel de-al treilea are doar imagini), sunt pline de informații interesante. Tot la cărți de știință pentru copii menționez și un roman pentru „micii astronauți în devenire”, Viața pe Marte, de Jennifer Brown, o carte ce merge numai bine cu un volum apărut tot de curând, Enciclopedia spațiului, de David A. Aguilar.

Două dintre cele mai așteptate cărți ale toamnei sunt, evident, Harry Potter și copilul blestemat, de J.K. Rowling, John Tiffany, Jack Thorne, apărută destul de repede și în traducere română, și ultimul volum al seriei „Miss Peregrine”, Biblioteca sufletelor, de Ransom Riggs. La Editura Arthur a apărut o nouă serie interesantă, Winnie și Wilbur, de Valerie Thomas și Korky Paul, aventurile unei vrăjitoare simpatice foc și ale motanului său, iar primele două volume sunt Iarna lui Winnie și Winnie Baba-Cloanța, iar la Nemi, în seria de cărți cu animale a lui Jill Tomlinson a apărut Pinguinul care voia să afle mai multe.

În seria „Spirite-Animale” apărută la Editura Panda a apărut volumul 2, Vânații, semnat de Maggie Stiefvater, în colecția „Pixi” am găsit un volum de povești, Marea carte cu povești de noapte bună, iar la Vellant a fost reeditat mult apreciatul volum al Iuliei Iordan, Povești din calendar.

Închei cu câteva cărți frumos ilustrate: Broscoi și Brotac, mereu împreună, de Arnold Lobel, și Ninsoarea din vis, de Eric Carle (Cartea copiilor); Nu vreau să fiu broască, de Dev Petty și Mike Boldt (Nemi); Tortul de clătite, de Sven Nordqvist (Panda); Paula și fantomele, de Ursel Scheffler și Lieve Baeten, Micul rege este cavaler, de Hedwig Munck, și Noapte bună! Povești de adormit copiii, de Henriette Wich, Marina Rachner (Univers Enciclopedic Junior).

 

sursă imagine cover

Blogger literar, absolventă de filologie și studii vizuale, doctor în filologie al Universității din București din anul 2012, autoare a volumului „A juca sau a fi jucat. Ingmar Bergman și șahul cu moartea” (Ed. Universității din București, 2014).


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *