Nu-i aşa că mulţi dintre voi, cei care aveţi un aparat foto (nu contează cât de performant), îl lăsaţi să zacă pe undeva prin casă şi îl scoateţi numai atunci când e vreun eveniment sau când plecaţi în vacanţă? Ei bine, nu faceţi decât să lasaţi neexploatat un imens potenţial artistic, care există nu numai în contextele pe care noi le considerăm speciale, ci în viaţa de zi cu zi, chiar în cele mai banale şi aparent neinteresante locuri. Cartea lui Simon Bond, Simple Scene Sensational Shot, vă va provoca să scoateţi aparatul din husă şi să exploraţi situaţii şi locuri în care poate nici nu v-aţi fi gândit că există ceva ce merită să fie surprins prin obiectiv şi vă va arăta că este suficient să profitaţi de modul în care pică umbra pe un zid sau de alura unei persoane pentru ca situaţia să devină artistică.
Scrisă într-un stil accesibil şi adresându-se tuturor celor care deţin un aparat foto, de orice tip ar fi el (deşi Simon Bond însuşi recunoaşte că foloseşte un EOS 5D MkII şi e clar că doar dacă ai un DSLR poţi să pui în aplicare ceea ce exemplifică autorul, iar dacă nu ai un DSLR, după această carte sigur îţi vei dori unul), cartea lui Simon Bond este foarte încurajatoare pentru utilizatori, întrucât pleacă de la ideea că ceea ce contează în primul rând este nu atât „talentul”, ci munca. Nu poţi să stai tolănit pe un fotoliu şi să te plângi că nu îţi găseşti subiecte sau că nu ai lumină bună.
Un ochi bun este un ochi antrenat, iar asta presupune să ieşi din casă şi să începi să observi detalii, să îţi imaginezi cum s-ar putea surprinde un peisaj mohorât sau doar aparent simplu într-o captură care să spună o poveste sau să transmită o emoţie. Aşa că nu trebuie să pleci neapărat din prima cu aparatul atârnat de gât, ci doar să explorezi zone din oraş (sau de oriunde) şi apoi să te întorci.
Perspectiva pe care o aduce Simon Bond este una care îmbină spontaneitatea cu o planificare măcar minimală: atunci când te duci într-un oraş nou, e bine să te documentezi puţin înainte, pentru a cunoaşte măcar nişte locuri-cheie. De acolo, îţi poţi lăsa imaginaţia să se dezvolte cât vrei tu. Apoi, trebuie să ai foarte clar în minte care este subiectul pe care îl fotografiezi. De multe ori ne lăsăm purtaţi de val şi avem tendinţa să cuprindem cât mai mult într-o fotografie, dar uităm că o fotografie care spune ceva nu este una în care sunt zeci de elemente, ci una care să ştie să ne atragă ochiul spre un subiect, detaşat de alte puncte de interes, care ar constitui ele însele alte centre de focus.
Până să vorbească despre lucruri mai complicate, cum sunt panningul (subiectul e în mişcare, dar pare static, iar fundalului îi este dată o notă dinamică) şi bokeh-ul (la origine înseamnă „neclar” şi se referă la modul în care sunt tratate planurile out-of-focus pentru a pune în evidenţă subiectul), Simon Bond explică elementele de bază, pornind chiar de la setările disponibile, neuitând să menţioneze că scopul unui DSLR este tocmai de a oferi posibilităţi dincolo de presetări, aşa că dacă deţineţi un DSLR şi îl lăsaţi pe Auto, puteţi foarte bine să vă întoarceţi la o cameră compactă.
Trece apoi prin tipurile de obiective (propunând o idee pe care eu nu am mai auzit-o până acum, cel puţin de la un fotograf profesionist, anume de a încerca sa pleci având în geantă doar un obiectiv, pentru a-ţi testa capacitatea de adaptare şi concentrare, atunci când nu mai ai confortul oferit de multiplele obiective, care-ţi fac misiunea mai uşoară), ajunge la accesoriile necesare (un minimum necesar ar include un trepied sau monopied, un flash extern, filtre, mai ales cele neutre, un kit de curăţare).
Making the ordinary extraordinary
Trecând de partea tehnică, ce ocupă o porţiune mică din carte, întrucât scopul acesteia nu este acela al unui manual de folosire, Simon Bond se axează pe ideea că, având puţină imaginaţie, răbdare, accesorii ajutătoare şi, evident, cunoştinţe minimale, poţi să descoperi ceva frumos sau artistic în orice peisaj. Dacă ştii nişte reguli de bază, cum ar fi să îmbini liniile de mişcare cu peisajul static sau cum să foloseşti refracţia, atunci orice lucru banal poate fi redimensionat. Simon Bond alege, spre exemplu, zone industriale, cărora le conferă un twist artistic, realizând fotografii la apus sau iarna, pentru a reda contrastul dintre tehnic şi natură.
Chiar cu un obiectiv cu o diafragmă închisă, poţi să obţii rezultate surprinzătoare atunci când te joci cu timpul de expunere, care, lăsat la câteva secunde, poate să creeze contraste fascinante între dinamică şi senzaţia de static. Noaptea, posibilităţile de fotografiere sunt excelente dacă ştii să te foloseşti de luminile artificiale, pentru a crea bokeh-uri speciale sau pentru a te juca cu zoom burst-ul.
Foarte importantă este perspectiva: o situaţie simplă de fotografiere devine specială dacă schimbi unghiul de surprindere. De asemenea, te poţi ajuta de patternuri: linii, care să direcţioneze ochiul către subiect, puncte, forme, chiar cele date de pietre sau de nisip. Acestea dau senzaţia de uniformizare, creând mediul ideal pentru plasarea unui subiect care să iasă în evidenţă.
Neomiţând nici o trecere foarte scurtă prin câteva tehnici de bază ale postprocesării, cartea lui Simon Bond invită pe oricine e pasionat de fotografie şi ar vrea să exploreze mai mult capacităţile aparatului său, dar şi imaginaţia, să iasă din casă şi să încerce să privească, nu doar să vadă.
Simon Bond, Simple Scene Sensational Shot. Artistic Photography In Any Environment, Ilex, UK, 2012
Copyright © 2012 The Ilex Press Limited
