O bună parte dintre redactorii Bookaholic și-au încheiat studiile de licență (și chiar de master ori doctorat) la Literele bucureștene. Așa că nu este de mirare că încă suntem atenți la ceea ce se întâmplă la Facultatea de Litere de la Universitatea din București – și, atunci când putem, încercăm să fim la curent și cu evenimentele din celelalte medii universitare din țară. De aceea, atunci când, în urmă cu trei ani, ni s-a propus să fim parteneri media ai unui nou colocviu, organizat de Departamentul de Științe ale Comunicării de la Litere, nu am ezitat și ne-am alăturat acestuia – în 2014, chiar am avut un panel Bookaholic în cadrul conferinței.  

Apoi, an de an, am încercat să fim prezenți la colocviu, mai ales că temele generoase ne hrăneau curiozitățile. Anul acesta, ediția a III-a a avut loc între 4 și 5 noiembrie 2016, cu foarte interesanta temă Teritorii, Granițe, Comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuăPost-conferință, ne-am gândit să marcăm cel de-al treilea an de comunicări cu un interviu, dedicat mai ales celor care, dintr-un motiv sau altul, nu au auzit de acest colocviu până acum, ori celor care nu au reușit să asiste sau participe la acesta. Astfel, am stat de vorbă cu conf. dr. Cristina Bogdan, până de curând, director al Departamentului de Științe ale Comunicării, actual prodecan al Facultății de Litere, despre de ce (mai) avem nevoie de o astfel de conferință, despre temele propuse, bucuriile pe care le aduce un colocviu internațional, volumele rezultate în urma comunicărilor și multe altele, pe care vă invit să le citiți în următoarele rânduri.

Conferința internațională în Studii culturale și Ştiinte ale Comunicării, organizată de Departamentul de Ştiinte ale Comunicării de la Facultatea de Litere, Universitatea din București, s-a aflat, anul acesta, la cea de-a treia ediție. În ce context a luat naștere aceasta?

Programul de studii Comunicare și Relații publice a propus, încă din anii ʿ98-ʿ99, o conferință națională organizată de directorul de atunci, întemeietorul specializării noastre, profesorul Cezar Tabarcea. Ulterior, regretata noastră colegă, Adela Rogojinaru, a contribuit la internaționalizarea acestor conferințe anuale, așezându-le mai ales în rama unor subiecte de relații publice sau de comunicare organizațională și strategică. Când am preluat, în anul 2014, conducerea Departamentului de Științe ale Comunicării (înființat în 2011 prin reunirea colectivelor de la Comunicare și Relații publice și Științele Informării și Documentării), mi-am dorit să putem crea un colocviu internațional cu o temă suficient de largă, astfel încât să adune sub cupola ei toate direcțiile de cercetare dezvoltate de colegii de la ambele programe de studii. Așa s-a născut ideea unei conferințe cu trei axe fundamentale (Studii Culturale, Relații publice, marketing și publicitate, Științele Informării și Documentării) și numeroase paneluri, mese rotunde, workshop-uri construite în jurul unor problematici derivate din tema-cadru. Conferința a crescut treptat, de la circa 100 de participanți în 2014 la peste 200 de cercetători, profesori și specialiști care ne-au onorat cu prezența anul acesta.

afi_ul-conferin_ei-in-aula-bcu

Afișul conferinței – în Aula BCU – de anul acesta. Credit foto: machromart

(Mai) Avem nevoie de astfel de colocvii în mediul universitar?

Nu m-aș fi străduit să organizez un astfel de eveniment dacă nu aș fi crezut că este esențial pentru un departament să propună și să dezvolte, în timp, o conferință de acest gen. Dincolo de importanța schimbului de idei cu colegii din centrele universitare sau din institutele de cercetare din țară și din străinătate, o astfel de întâlnire este fertilă și la nivelul relației dintre abordarea teoretică a unei teme și fațetele ei practice, aplicate. Workshop-urile și mesele rotunde au construit spații de dialog între lumi care nu se confruntă suficient, din punctul meu de vedere, și care au nevoie de a-și acorda periodic instrumentele de lucru, astfel încât vocile teoreticienilor și ale practicienilor dintr-un anumit domeniu să se poată armoniza.

Diversele trepte ale pregătirii academice (de la masteranzi și doctoranzi până la profesori și cercetători consacrați), precum și evantaiul larg al spațiilor culturale din care au provenit participanții ultimelor trei ediții (din mai multe orașe ale României și din peste 10 țări europene) au oferit întâlnirii conturul unei burse a ideilor, în care diversele teorii au putut fi negociate, amendate, nuanțate și reinterpretate în confruntarea cu opiniile celorlalți intervenanți.

Cred că cel mai mare avantaj al acestor colocvii universitare îl constituie chiar întâlnirea directă, frontală, cu colegii de breaslă. Adesea îi cunoaștem doar ca pe niște nume de pe copertele unor volume, abia dialogul direct este cel care pune în evidență afinitățile elective și poate da naștere unor viitoare echipe interdisciplinare de lucru.

Participanți la conferința de anul acesta, în ziua deschiderii - 4 noiembrie 2016 -, în Aula BCU.

Participanți la conferința de anul acesta, în ziua deschiderii – 4 noiembrie 2016 -, în Aula BCU. Credit foto: machromart

Cui se adresează conferința Departamentului de Ştiinte ale Comunicării de la Facultatea de Litere? Sunt studenții interesați de astfel de manifestări, participă activ la conferință, din ce ați observat până acum?

Conferinţa Departamentului de Ştiinţe ale Comunicării se adresează profesorilor și cercetătorilor interesați de diverse aspecte și unghiuri de abordare ale temelor propuse, precum și unor specialişti din variate arii profesionale (comunicare, relaţii publice, marketing, branding şi advertising, științele informării și documentării). Bucuria noastră (îi includ în acest plural pe colegii alături de care am construit colocviile) a fost să constatăm că la fiecare ediție ni s-au alăturat cadre didactice din alte departamente ale Facultății de Litere, ceea ce ne-a făcut să înțelegem că un subiect capabil să genereze o pletoră de interpretări și generos formulat poate coagula interese de cercetare foarte diferite (de la cele de natură lingvistică, până la cele ce derivă din filologia clasică, din studiile culturale sau din științele sociale și politice). Istorici, etnologi, antropologi, sociologi, jurnaliști și politologi s-au alăturat în secțiunile conferinței filologilor, comunicatorilor și bibliologilor. Așadar profilul intelectual căruia i se adresează acest eveniment științific este unul proteic, ce nu poate fi circumscris unei singure arii de cercetare.

Cât despre studenți, unii dintre ei ne-au ajutat la partea de organizare, alții au participat în calitate de audienți la secțiunile care le-au stârnit interesul, iar alții (de la nivel de doctorat și, mai rar, de masterat) s-au înscris cu lucrări pentru a-și măsura forțele intelectuale și a-și proba teoriile în confruntarea cu profesorii lor sau cu cercetători consacrați.

Discursul decanului Facultății de Litere, Prof. dr. Emil Ionescu, în deschiderea conferinței din noiembrie 2016

Discursul decanului Facultății de Litere, Prof. dr. Emil Ionescu, în deschiderea conferinței din noiembrie 2016. Credit foto: machromart

De la „Cartea-obiect” la „Călători și călătorii” și „Teritorii, granițe, comunități”. Cum alegeți temele conferinței, ce direcții urmăriți?

Temele sunt discutate pe larg în cadrul unor ședințe departamentale, se fac diverse propuneri, se aduc argumente pro și contra, după care o persoană sau o echipă își asumă redactarea apelului, care este încă o dată supus analizei colegilor și poate suferi modificări, nuanțări, îmbunătățiri înainte de a fi tradus (în engleză și franceză) și diseminat prin diverse canale de comunicare către comunitatea academică. Criteriul de la care se pleacă este cel pe care l-am enunțat anterior: dorința de a propune o temă de actualitate și suficient de amplă încât să poată aduna liniile de cercetare în care se încadrează profesorii din cele două colective ale departamentului.

În urma fiecărei ediții a conferinței cu pricina, a fost publicat câte un volum de studii, cu lucrări prezentate în timpul colocviului, lansate apoi la ediția viitoare a colocviului. Cum selectați lucrările care vor face parte din acele volume și ce presupune pregătirea acestora? Unde pot fi găsite comunicările?

Este esențial ca o manifestare științifică de o asemenea anvergură să păstreze urma întâlnirii și să propună spre publicare o selecție din cele mai interesante lucrări prezentate în cadrul axelor colocviului. În felul acesta, publicul se lărgește, iar cei care, din varii motive, nu au putut fi prezenți la eveniment au posibilitatea de a parcurge contribuțiile semnificative. Atât rezumatele (pentru acceptarea susținerii publice a lucrărilor, în cadrul conferinței), cât și textele finale (transmise la câteva luni de la încheierea evenimentului) sunt supuse unei analize de tipul peer review.

Până în prezent, am reușit publicarea a 4 volume, după cum urmează: lucrarea aferentă axei 1 (de Studii Culturale) și panelului Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (partener al colocviului), ediția 2014, Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură, coordonatori Cristina Bogdan și Alexandru Ofrim (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015), volumele axei 1 de la ediția din 2015, Călători și călătorii. A privi, a descoperi, vol. 1 și 2, coordonatoare Cristina Bogdan și Silvia Marin Barutcieff (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2016) și volumul axei 3 (Științele Informării și Documentării), cumulat pentru edițiile 2014 și 2015, Călătoria cărții. Itinerar prin lumea informației, coordonatoare Cristina Popescu (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2016). Se află în lucru volumele pentru axa 2, dedicată Relațiilor publice, marketing-ului și publicității, precum și lucrarea ce reunește prezentările din secțiunea Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, de la conferința de anul trecut.

Volumele lansare cu ocazia colocviului Departamentului de Științe ale Comunicării din noiembrie 2016

Volumele lansare cu ocazia colocviului Departamentului de Științe ale Comunicării din noiembrie 2016. Credit foto: machromart

Reîntorcându-mă la tema pe care conferința a avut-o anul acesta, „Teritorii, granițe, comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă”, ce punct de plecare a avut, ce tipuri de abordări și ce direcții tematice a propus?

Anul acesta, conferința s-a construit pornind de la imaginea celui de aproape și a celui de departe, a felului în care îl descoperim și îl cunoaștem treptat pe Celălalt, a modului în care înțelegem și acceptăm similitudinile sau diferențele și sesizăm liniile mai mult sau mai puțin vizibile dintre noi și alții.

Limba română posedă diverse cuvinte, de origini diferite, prin care poate denumi linia de demarcație dintre două teritorii, două comunități sau două tipuri de realitate: frontieră, graniță, margine, limită, hotar. Mă voi opri la ultimul dintre ele – hotar – pentru a situa întregul eveniment din 4-5 noiembrie 2016 în rama (teritoriul) acestei vocabule, așa cum apare ea în înțelegerea filosofului Constantin Noica: Hotarul nu e margine, căci nu curmă; nu e doar graniță, căci nu desparte întotdeauna; nu este capăt, căci mai degrabă deschide, ca orizontul.

Este exact ceea ce ne-am dorit: să sugerăm un punct de plecare din care să se deschidă și să se ramifice drumuri de cercetare menite să aducă la un loc semne de întrebare, răspunsuri, soluții, idei și propuneri.

N-am putut trece sub tăcere nici faptul că anul acesta se împlineau trei veacuri de la moartea martirică a lui Antim Ivireanul, personaj situat la rândul lui între lumi, format în mai multe spații culturale, poliglot, dislocat din mediul de origine și relocat, sub diverse influențe, în alte teritorii. De aceea, una dintre axele colocviului i-a fost dedicată, căci drama dislocării este în fond aceeași pentru creștinul robit de turci acum 300 de ani și pentru refugiații de astăzi, peregrini în căutarea unei zone mai sigure pentru a-și duce existența.

Fotografie de la ceremonia de deschidere a colocviului de anul acesta

Fotografie de la ceremonia de deschidere a colocviului de anul acesta. Credit foto: machromart

Ce v-a surprins cel mai mult la conferința din noiembrie 2016?

Bucuria cu care i-am simțit alături pe participanți, prietenia cu care ne-au înconjurat, sentimentul de comunitate academică în care se țes nu doar contacte profesionale, ci și autentice relații de amiciție. S-a dialogat mult, nu numai în cadrul secțiunilor și meselor rotunde, dar și în timpul pauzelor de cafea sau de prânz. Am primit zeci de mailuri pline de căldură după încheierea conferinței, în care colegii din țară și din străinătate țineau să afirme că s-au simțit acasă în această întâlnire. Astfel, ne-am dat seama că jocul vizual propus de afișul evenimentului creat de designerul Ştefan Barutcieff, director de creaţie la firma Pilotfish din München, și-a atins scopul.
Imaginea din afiș surprinde ideea unei competiții între două echipe (altfel spus, două comunități), ce reușesc să spargă zidul dintre ele, nu pentru a-și invada una celeilalte teritoriul, ci pentru a transforma granița într-o punte. Apare așadar ilustrarea unei limite care nu limitează (pentru a rămâne în siajul gândirii lui Constantin Noica). Este ceea ce sperăm că s-a întâmplat în zilele colocviului, iar mesajele de la participanți ne-au confirmat în bună măsură acest lucru: granițele cunoașterii fiecăruia s-au deschis, metamorfozându-se în punți ale întâlnirii cu ideile celorlalți.

Cristina Bogdan, în timpul prezentării lucrării sale - „Granița fragilă dintre lumea viilor și cea a morților.Comunități reale și virtuale coagulate în jurul fenomenului morții” - la colocviul de anul acesta

Cristina Bogdan, în timpul prezentării lucrării sale – „Granița fragilă dintre lumea viilor și cea a morților.Comunități reale și virtuale coagulate în jurul fenomenului morții” – la colocviul de anul acesta

Știți deja care va fi tema colocviului de anul viitor?

Nu (râde). Și chiar dacă aș ști tema ediției viitoare nu aș putea să o divulg înainte de a fi gândit și pus în pagină apelul către posibilii participanți. În primăvară (cel mai târziu în luna martie, atunci când strângem și textele pentru volumele colocviului din 2016) vom disemina anunțul referitor la evenimentul din toamna lui 2017. În ceea ce mă privește, am organizat trei ediții succesive ale acestei conferințe internaționale, acum este rândul actualului director al Departamentului de Științe ale Comunicării, conf. dr. Constantin Popescu, să-și stabilească echipa alături de care va lucra și să propună o temă în jurul căreia să se construiască dezbaterile.

De un lucru sunt însă absolut convinsă: va fi un subiect multifațetat și de actualitate, întrucât îl discutăm timp îndelungat între noi înainte de a-l trimite în lume, așa încât vă invit să fiți atenți la viitoarele propuneri ale departamentului nostru.

Credit foto imagine principală: Dragoș Bogdan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *