Pentru că tot se apropie Noaptea Europeană a Muzeelor, m-am gândit să aruncăm de pe acum o privire, într-o vizită virtuală, unuia dintre cele aflate pe lista muzeelor pariziene ce vor fi deschise publicului în noaptea de 18 mai. Este vorba despre Maison de Victor Hugo, casa în care a locuit marele poet, romancier şi dramaturg francez în perioada cuprinsă între anii 1832 şi 1848.
Dacă Jean Valjean, Cosette, Gavroche, Esmeralda sau Quasimodo se numără printre personajele îndrăgite de voi, sigur o să vă facă plăcere să vedeţi casa în care timp de 16 ani a locuit părintele lor. În 1832, împreună cu soţia sa Adèle Foucher şi cei patru copii, scriitorul a închiriat un apartament de 280 de metri pătraţi la etajul al doilea al hotelului Rohan-Guéménée.
Locul a fost inaugurat ca muzeu în 1903, la iniţiativa prietenului devotat al autorului, Paul Meurice, cel care s-a ocupat de afacerile personale şi de publicarea operelor literare ale lui Victor Hugo, în perioada exilului acestuia. Pe lângă o sumă mare de bani donată oraşului pentru a transforma casa în muzeu, Meurice a donat cărţi, manuscrise originale, desene si mobilier care să facă ca decorul să fie cât mai apropiat de cel din timpul vieţii scriitorului.
Clădirea impresionantă, cu faţadă din cărămizi roşii şi albe, arcade şi ornamente arhitectonice de inspiraţie grecească se află situată la numărul 6 în Place des Vosges. Etajul întâi e dedicat expoziţiilor temporare, cea curentă, care poate fi văzută până pe 25 august, intitulându-se Hugo Politique. Accesul la etajul al doilea, unde începe cu adevărat vizita, se face printre detalii frumoase din lemn, vitralii şi portrete ale scriitorului.
În acest somptuos apartament au luat naştere multe dintre scrierile celebre ale celui considerat ca unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului XIX: Lucrèce Borgia, Marie Tudor, Ruy Blas, Les Burgraves, Les Chants du crépuscule, Les Voix intérieures, Les Rayons et les ombres, precum şi o parte a romanului Les Misérables. În birou se află călimarele sale cu cerneală, diferite note cu scrisul lui Hugo, aşa că nu e greu să ni-l imaginăm pe scriitor la lucru.
Muzeul este plin de cărţi, desene, picturi şi sculpturi reprezentându-l pe Hugo şi familia sa, de mobilă din secolul XIX, ornamente bogate şi pereţi îmbrăcaţi în catifea şi damasc. Vom putea vedea aici un bust creat de Rodin, un portret realizat de Léon Bonnat şi fotografii făcute de Félix Nadar. În anticameră, obiectele şi picturile expuse ne evocă copilăria şi tinereţea scriitorului, dar şi căsătoria sa cu prietena din copilărie, Adèle şi naşterea celor patru copii ai lor.
O asemenea personalitate importantă a vieţii culturale şi politice a Franţei a avut parte de mulţi prieteni şi admiratori faimoşi la rândul lor, care nu de puţine ori i-au trecut pragul pentru discuţii şi cine prelungite. Printre cei care au fost primiţi cu plăcere de către scriitor s-au numărat Balzac, Dumas, Paganini, Liszt, Ducele şi Ducesa de Orléans. Cadoul celor din urmă, un tablou ce înfăţişează tragedia lui Inês de Castro stă pe peretele Salonului roşu ce a fost cândva locul de întâlnire al reprezentanţilor mişcării romantice veniţi să-l viziteze pe Hugo: Théophile Gautier, Alphonse de Lamartine, Prosper Mérimée, Alfred de Musset.
Apartamentul muzeu este structurat astfel încât să prezinte trei etape ale vieţii lui Victor Hugo: cea de dinainte de a fi exilat, cea din timpul exilului şi cea de după. Acesta este motivul pentru care au fost aduse aici şi aranjate ca odinioară mobilierul şi obiectele de la Guernesey, unde a locuit o bună perioadă a exilului său, precum şi din alte case în care scriitorul a trăit de-a lungul timpului. Salonul chinezesc este una dintre atracţii.
Camera, un amestec de elemente decorative din China şi creaţii de design aparţinând scriitorului francez a fost concepută pentru Juliette Drouet, cea care i-a fost iubită, secretară şi tovarăş de călătorie şi care l-a însoţit pe perioada exilului său. Se găsesc aici statuete, mobilier şi covoare din Orientul îndepărtat, alături de o oglindă cu rama pictată chiar de Hugo şi o masă făcută cadou iubitei sale. Monogramele VH şi JD se regăsesc pe multe dintre obiectele din interiorul salonului.
Nu doar în salonul chinezesc vom găsi obiecte de mobilier şi decor concepute de scriitor, ci şi în sufragerie. Hugo avea o adevărată pasiune pentru a colinda pieţele de vechituri în căutare de cufere şi alte obiecte pe care să le transforme. Din jurnalele sale aflăm că a achiziţionat peste 60 de cufere între 1857 şi 1858, unele dintre ele au fost combinate pentru a forma un dulap, iar lucrurile nu se opresc aici, căci inventiv şi talentat, scriitorul francez a făcut, de exemplu, schiţe şi planuri pentru a transforma o uşă într-o masă şi nişte bobine în sfeşnice.
Pe lângă scris, o altă pasiune a lui Victor Hugo a fost desenul. A realizat peste 4000 de desene pe hârtie, la scară mică, în nuanţe de maro închis, negru, gri, rareori folosind culori vii sau alb. A avut această îndeletnicire mai cu seamă înaintea exilului său, când s-a decis să renunţe pentru o perioadă la scris şi să se dedice politicii. S-a dovedit talentat şi în acest domeniu, stilul său prefigurând tehnicile experimentale de suprarealism și expresionismul abstract.
Hugo a ţinut totuşi departe de ochii publicului aceste desene, din dorinţa de a nu distrage atenţia de la principala sa activitate, literatura. Într-una dintre camere vom putea vedea mobilier, o oglindă mare, un candelabru din sticlă de Murano, toate aflate în camera de desen pe care a avut-o în locuinţa din Rue de Clichy.
“Le Gai Château” Flandres ca.1847
Vizita se încheie cu eleganta cameră a lui Victor Hugo, îmbrăcată în catifea roşie, cameră ce a putut fi recreată datorită donaţiilor făcute de nepoţii scriitorului. În muzeu se găsesc şi obiecte inspirate de Hugo, căci scriitorul a fost o adevărată celebritate a vremii sale: călimare, calendare, statuete etc.
După o viaţă plină de talent scriitoricesc şi artistic, cu frământări şi tragedii personale precum moartea copiilor săi, cu activitate politică ferventă ce l-a făcut să fie considerat un om de stat care a modelat cea de-a treia Republică şi democraţia din Franţa, Victor Hugo a murit la 83 de ani. Preţuirea de care s-a bucurat în rândul populaţiei a fost din nou dovedită, căci la funeraliile sale au participat peste 2 milioane de oameni care au vrut să-i fie alături pe ultimul drum. Acest muzeu este doar unul dintre semnele de apreciere ale personalităţii şi talentului său şi o încercare de a oferi admiratorilor săi o privire în intimitatea marelui scriitor.
sursa main image
Camere foarte originale si frumoase!
Compania de mobila din chisinau, “Artmobila” va ofera o gama enorma de dulapuri in diferite stiluri, accesati link-ul: http://artmobila.md/category/22