Bookaholic

Ați mai citit, pe la noi, câte o referință la Mecanica inimii – cum ar fi în materialul despre poveștile de adormit adulți. Și sunt sigură că titlul acestei cărți nu vă este străin, având în vedere că vorbim despre un volum nu tocmai nou, apărut în limba română în 2009, în traducerea Mihaelei Toma Udriște, la Editura Nemira. Sau poate că vă sună mai cunoscut numele scriitorului: Mathias Malzieu, solistul formației franceze Dionysos (care a luat ființă în 1993) – ce-i drept, lumea îl descrie mai întâi ca muzician și apoi ca autor (deși, pe lângă Mecanica inimii, a mai scris cinci cărți).

Oricum ar fi, astăzi vreau să călătorim în lumea fantastică din Edinburgh și Granada din Mecanica inimii și să vedem ce ecouri provoacă aceasta în arte.

Literatură deopotrivă pentru copii și oameni mari

Apărută în 2007 în Franța, cartea Mecanica inimii este un basm contemporan (prin scriere, nu prin acțiune – care are loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea), care stă în picioare în fața oricărui tip de cititor. În cheie de lectură pentru copii, povestea se derulează astfel: micuțul Jack se naște cu o problemă medicală – o inimă mult prea slabă pentru a supraviețui.

Coperta ediției franțuzești

Din fericire, priceputa Madeleine (un fel de vraci, o doctoriță atipică și, în plus, moașă) are soluția potrivită pentru Jack (bebelușul care ne vorbește încă din burta mamei): un mic ceas de lemn, cu cheiță, cuc și sunetele aferente ( tic tac, bineînțeles).

”Proteza” inedită face din Jack un erou numai bun de îndrăgit: este vorbăreț, curios, tandru, aventurier. Alături de mama sa adoptivă, Madeleine (pentru că da, drama se adâncește prin abandonul mamei biologice), băiețelul fragil descoperă lumea. Și, periculos pentru condiția sa, se îndrăgostește de o câtăreață andaluză (domnișoara Acacia), trecând peste toate sfaturile doctoriței. Are loc confruntarea dintre bine (Jack și gașca lui) și rău (Joe, rivalul în dragoste, și gașca lui) și … mi-este teamă că nu are chiar un happy end.

Să ştii că asta-i o nimica toată pe lângă ce ţi se poate întâmpla dacă te îndrăgosteşti. Mai devreme sau mai târziu, o să plăteşti cu multă suferinţă întreaga bucurie care te cuprinde când iubeşti. Şi cu cât vei iubi mai mult, cu atât durerea pe care o vei simţi va fi mai ascuţită.

Pentru adulți însă, cartea poartă și alte semnificații. Este o poveste fantezistă, plină de metafore – cea mai evidentă este ceasul pe post de inimă; Mathias Malzieu nu se poate abține și ne livrează, spre sfârșitul cărții, cheia de lectură: dacă Jack nu avea cu adevărat nevoie de ceas pentru a trăi, atunci acesta poate reprezenta ideile preconcepute pe care ți le induc părinții pentru a te proteja de suferință, idei de care este greu să te desprinzi.

Cărticica-bijuterie (pe care o puteți găsi și aici, dar îi lipsesc 10 pagini) este o interpretare infantilă a iubirii, o alegorie a vieții, presărată cu o călătorie inițiatică – în timpul căreia eroul nostru își pierde naivitatea, ajunge să aibă două morminte, pierde din doza lui de curaj și îmbrățișează gelozia și frica de a pierde pe cea atât de dragă, se lovește de tot felul de probleme care îl tranformă iremediabil.

Ne iubim ca două beţe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm „incendii”. Cât sunt de înalt, de un metru şaizeci şi şase, corpul mi-e zgâlţâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelişul-închisoare, se scurge prin artere, îmi ajunge în ţeastă şi se preschimbă în creier. Sunt tot o inimă, de la fiecare muşchi până în vârful degetelor! Pretutindeni, raze de soare arzător, pasiune roz cu reflexe roşii.

Poate că Mathias Malzieu nu este scriitor get beget (de altfel, scriitura sa nu are încă parte de o mână sigură de romancier), nu scoate o capodoperă, însă unghiul de abordare al unui subiect atât de comun este special. Mecanica inimii se citește ușor, în maxim două ore, și te atinge acolo unde trebuie. Cu puțin sirop (ceea ce nu este neapărat un lucru rău, avem nevoie și de asta din când în când), te trage în lumea ei și te ține acolo până la ultima pagină.

Muzica Mecanicii inimii

Ce-a fost mai întâi: cartea sau muzica? Se crede că prima a fost cartea, urmată de muzică. Dar având în vedere că albumul intitulat Mecanica inimii după volumul omonim a fost compus de același autor (Mathias Malzieu) și lansat la doar o lună după carte, se poate ca cele două să fi mers în paralel.

Important este că există și sună bine. Un fel de completare a cărții, albumul Mecanica inimii este al șaselea disc al formației Dionysus (primul produs chiar de trupă), este compus din 18 piese și a primit Discul de Aur (pentru că a fost vândut în peste 75.000 de exemplare). Pe lângă membrii trupei, pe CD apar și câțiva invitați, în rolul personajelor principale din poveste – cum ar fi Emily Loizeau interpretând-o pe doctorița Madeleine, Olivia Ruiz în ”hainele” domnișoarei Acacia sau Jean Rochefort în rolul lui Georges Melies, magicianul prieten cu Jack.

Aici puteți asculta un preview al pieselor de pe albumul menționat.

Mecanica inimii pe scenă

Silvia vă spunea despre piesele pe care nu ar trebui să le ratați de la Festivalul de teatru independent (de orice) Undercloud. Printre ele, menționa și Mecanica inimii, un proiect Asociația Chatarsis & Undercloud, care a fost prezentat aseară, 20 august, la deschiderea festivalului.

De fapt, grație spectacolului-lectură de la Undercloud scriu astăzi despre Mecanica inimii.

Imaginați-vă o piesă de teatru dramatizată și regizată de Chris Simion, cu următorii actori: Maia Morgenstern (doctorița Madeleine), Medeea Marinescu (domnișoara Acacia), Marian Râlea (Georges Melies, magicianul), Marius Manole (Jack, bineînțeles), Vlad Zamfirescu (Joe, rivalul în dragoste al lui Jack). Și mai faceți un exercițiu: pentru ce fel de montare credeți că ar trece peste câteva probleme organizatorice (care au întârziat începerea spectacolului cu o oră) mai bine de 400 de spectatori?

Da, pentru o piesă de excepție, pe care abia aștept să o văd în forma finală, la teatrul Bulandra (probabil în toamnă) – de exemplu, sunt curioasă să văd cum este rezolvată problema naratorului pe scenă.

Chris Simion pregătește, de ceva timp, Mecanica inimii (dovadă stau lecturile publice ale lui Marius Manole de acum aproximativ 2-3 ani). Iar la Muzeul Țăranului Român ne-a deschis ușa spre sala de repetiție a minunaților actori din distribuție și ne-a lăsat să întrevedem ce-o să iasă (adică încă o piesă de teatru care se va juca cu sala plină, întocmai ca Oscar și Tanti Roz sau Hoții de frumusețe sau cam orice altă montare d-ale acesteia).

Șase scaune (regizoarea a stat și ea pe scenă), o masă, un ceas de lemn de perete pe masă, reflectoare – atât de simplu a fost ”decorul”, însă actorii și-au făcut atât de bine treaba, încât publicul a stat cu sufletul la gură până după miezul nopții.

Mă așteptam să fie un spectacol de tipul teatru radiofonic – din moment ce încă se află în stadiul de lectură. De fapt, a fost mult mai mult deoarece gesturile actorilor (chiar și când stăteau cu ochii în text), tonalitatea lor, micile improvizații au făcut aproape o piesă de teatru.

Mecanica inimii merită văzută în versiunea dramatizată, asta e clar!

Și pe marile ecrane

La mécanique du coeur se numește filmul care va apărea în cinematografele din Franța pe 5 februarie 2014. Ecranizarea este o animație regizată de Stephane Berla și Mathias Malzieu (tot el a semnat și scenariul), cu vocile lui Jean Rochefort, Rossy de Palma și Olivia Ruiz în rolurile personajelor principale.

Iată-l pe autor/ compozitor/ solist etc. prezentând filmul și un trailer.

Sursă imagine principală: www.petocuri.ro