Ce facem cu scriitorii colaboratori? Ii vom citi oare la fel? Ii vor trata la fel istoricii literari? Acum il avem pe Breban, ieri il aveam pe Grosan, alaltieri pe Augustin Doinas, maine cine stie cine mai apare. In cazul lui Breban, cumva nu ma surprinde. Breban n-a fost niciodata un asuprit al regimului, a iesit din tara, cartile lui stateau cu onor in librarii. Si turna direct la generalul Plesita, un personaj sinistru al unei istorii negre.
Nu ca ar fi Breban vreun genial si nu ca textele lui ar mai fi citibile acum fara noduri in gat, dar e totusi un nume de referinta in literatura romana. Pentru multi, el reprezinta literatura sub comunism, in detrimentul unor scriitori mult, dar mult mai tari (targovistenii, optzecistii). Din pacate, probabil ca vor urma si alte dosare si probabil vor fi si surprize mult mai neplacute.
Ce facem? Dar cu George Călinescu, Tudor Vianu şi Mihail Sadoveanu ce am făcut? Îşi mai aduce aminte cineva ce frumos îşi scriau ei opera în timp ce crema intelectualităţii era în puşcărie?
Da, ai perfecta dreptate. Sadoveanu cel putin a fost notoriu, influenta lui era mare si afecta si alti scriitori. Pana la urma, probabil e vorba de vesnica problema opera-viata, daca le putem si e legitim sa le diferentiem. Celine e valabil ca scriitor independent de anti-semitismul lui. La fel si altii.
Scriitorul Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securităţii, a decis irevocabil Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)
http://www.contemporanul.ro/noutati-editoriale/nicolae-breban-nu-a-fost-colaborator-al-securitatii-a-decis-irevocabil-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-iccj.html