Ieri, la librăria Humanitas Cișmigiu, a avut loc o conferință de presă cu reprezentanții celor trei țări invitate la Bookfest sub sloganul ”Trei țări, aceeași limbă”, întâlnire în care au vorbit despre evenimentele plănuite să se desfășoare la standul trinațional Beate Köhler – directoarea Institutului Goethe, Elisabeth Marinkovic – directoarea Forumului Cultural Austriac, Marc Bruchez – atașat al Ambasadei Elveției în România. Spre sfârșitul materialului, veți avea ocazia să citiți și gândurile unor scriitori români traduși în germană, despre invitații din cele trei țări.
Un lucru este cert în urma acestei conferințe, exact cum vă spuneam și acum ceva timp: vom avea un adevărat tur de forță la această ediție a Bookfest, chiar de toate pentru toți.
Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România, a fost primul care a ținut un discurs general despre ce se va întâmpla la Târgul Internațional de Carte, începând de mâine, 29 mai.
Va fi o întâlnire inedită dintre, evident, cea mai mare piață de carte din Europa, cea germană, cu piața noastră de carte, o piață emergentă, mică, deși în raport cu populația ar putea să fie mult mai mare.
Aici vor găsi cele mai bune cărți la cele mai bune prețuri. Editurile vor practica vânzarea aceasta directă care le va permite să facă reduceri substanțiale de până la 50% la unele cărți.
Este dificil să enumeri toate evenimentele care vor avea loc, însă vor fi evenimente pentru copii, filme clasice, se va discuta intens despre relația ușor încordată despre carte tipărită și cartea digitală – va fi un loc special amenajat, sufrageria de lectură digitală, evenimente inedite – cum ar fi cel legat de romanul ”O telenovelă socialistă” (publicul este invitat să aducă obiecte legate de epoca de aur); de asemenea, și problema schimbării manualelor va fi dezbătută.
Marc Bruchez, atașatul cultural din partea Elveției, nu a vrut să intre în detalii în ceea ce privește programul, însă a menționat că sunt 5 scriitori invitați care au o relație personală cu România. Acesta a ținut totuși să explice prezența celor trei țări la târg din perspectiva Elveției:
Intenția noastră este de a prezenta și promova limba germană în România. Nu cred că este un tabu să spunem că limba germană pierde din influență în România. Acum diversitatea lingvistică este un avantaj și acesta trebuie păstrat. Elveția este un stat multicultural, cu patru limbi și patru culturi. Diversitatea este o bogăție care trebuie păstrată, iar noi vrem, prin prezența noastră la Bookfest, să atragem atenția participanților (scriitori, editori, traducători) că este foarte important să se mențină această diversitate. Vrem să promovăm atât limba germană, cât și România.
Sperăm și credem că prezența noastră la București va fi un real succes.
Următoarea vorbitoare, Beate Köhler, din partea Germaniei, a precizat că programul este împărțit în trei părți: o componentă pentru experți – de specialitate (editori, traducători), o sesiune pentru copii și o componentă pentru autori. Se pare că întâlnirile cu scriitorii vor fi depășite ca număr de evenimente conexe.
Tot directoarea Institutului Goethe a ținut să menționeze că parteneri ai Bookfest-ului au fost, în acest an, și Târgul de Carte de la Frankfurt și Asociația Editorilor din Germania – care vor organiza evenimente separate (să fiți cu ochii pe blogul ”Trei țări, aceeași limbă” pentru programul acestora).
Cu privire la scriitorii invitați ai Germaniei, Beate Köhler spunea că speră că nu va dezamăgi cititorii de literatură germană, întrucât cei care vor veni nu sunt neapărat cei mai populari autori germani, dar sunt autori care au fost traduși în română și, prin urmare, este posibil să fie cunoscuți publicului.
Târgul de Carte de la Frankfurt și Frankfurt Academy invită la discuții despre dezvoltarea editării de carte electronică și despre strategii de marketing în perioade economice nefavorabile.
Ne preocupă în mod deosebit tema promovării lecturii în rândul copiilor și tinerilor. Țările de limbă germană vor oferi o gamă foarte bogată și valoroasă, sub aspect pedagogic, de literatură pentru copii și tineret și sperăm că unele dintre cărțile prezente la târg să-și găsească fani printre tinerii cititori din România.
În primul rând însă, vrem să retrezim interesul pentru cartea de specialitate și cea de beletristică. (…) Tocmai de aceea, avem cu toții multe să ne povestim: despre sfârșitul dictaturilor și Căderea Zidului, despre migrație și societăți multiculturale sau despre extincția satelor sau politică europeană actuală.
Programul propus de Austria și prezentat de Elisabeth Marinkovic, directoarea Forumului Cultural Austriac, cuprinde scriitori care sunt considerați reprezentativi pentru literatura contemporană; mai mult, vor fi și invitați meniți să încerce să demonstreze că limba germană nu este atât de groaznică, de inaccesibilă și poate fi o limbă distractivă.
Din partea creativă, menită să prezinte limba germană într-o formă cât mai accesibilă publicului, menționăm atelierele pentru copii de 1 iunie și ”Noaptea de Club” – sâmbătă seara în Control Club va avea loc un eveniment altfel, un tip de rap literar modern, slam poetry, dar care are și subiecte critice la adresa societății (cu Textor, Mieze Medusa și Tenderboy). Toate evenimentele vor fi traduse în limba română.
Vă recomandăm să nu ratați următoarele întâlniri:
Miercuri, 29 mai – 3 evenimente la standul trinațional: lectură publică / lansare de carte / întâlnire cu artistul vizual austriac Josef Trattner, autorul proiectului „Divanul călător”, și prezentarea volumului cu același nume; ora 18.00, Hala C4
Joi, 30 mai – Masă rotundă ”Scriitori germani din România de după 1945” (se va lansa și antologia cu același nume), ora 17.00, Scena C4/C5
Vineri, 31 mai – Întâlnire cu autorii ”3 țări, aceeași limbă. 9 autori se prezintă”, lecturi publice, ora 19.00, Librăria Humanitas Cișmigiu
Duminică, 2 iunie – Masă rotundă dedicată traducerilor din Herta Muller (”Herta Muller – cercul drăcesc al cuvintelor”), ora 15.00, Scena C4/ C5
Standul țărilor invitate se află în hala C4, în partea stângă a halelor principale, o poziție inedită anul acesta.
Programul complet, pe zile și ore, îl puteți găsi în suplimentul special al ghidului 24-FUN.
Dacă acum câteva zile vă spuneam cu ce gânduri vin în România unii dintre scriitorii germani, elvețieni sau austriaci, astăzi avem plăcerea să citim mesajele scriitorilor români despre autorii din cele trei țări invitate. Spor la lectură și ne vedem la târg! 🙂
Nora Iuga
Ar fi fost extrem de pasionant să mă întîlnesc cu scriitorii pe care mi i-am făcut prieteni, prin lungile conversaţii purtate cu ei în timp ce-i traduceam. Mă refer la Günter Grass, la Elfriede Jelinek, chiar la Herta Müller. Bucuria mea e totuşi una de zile mari! Se pare că elveţienii rămîn adevăraţii mei prieteni în carne şi oase: Christian Haller şi Jolanda Piniel. Bucuria de a-i prezenta la Salonul de Carte Bookfest este pentru mine strîngerea unei mîini calde şi acel „Grützi» cu care fiecare elveţian îl salută pe vizitatorul străin pe străzile cantoanelor unde, vai, se trăieşte bine cu adevărat.
Gabriela Adameșteanu
Am citit cu plăcere gîndurile scriitorilor de limbă germană care ne onorează, în acest an, Bookfestul. Mi-am dorit, de ani de zile, să cunosc literatura germană de azi; din păcate, neștiind limba, sînt dependentă de traduceri, care sînt mai puține decît am așteptat eu. Acest lucru este valabil chiar si atunci cînd este de vorba despre un scriitor german pe care îl admir în mod deosebit, de la prima lui carte tradusă în româna, O iubire pe Tibru. Este vorba despre Jan Koneffke, al cărui roman care se referă în bună măsură și la România, și la istoria ei recentă, va fi lansat la Bookfest. Sînt interesată și de felul cum Jolanda Piniel a văzut anii ’30-’40, pe care și eu i-am privit atent în romanul meu Provizorat. Istoria noastră este legată de istoria Germaniei, cultura noastră, de asemenea, avem multe descoperiri de făcut împreună, fiindcă, din păcate, și literatura română este foarte puțin cunoscută în Germania. Bookfest 2013 va fi, în mod sigur, o ocazie pe care ar fi bine s-o utilizăm la maximum.
T. O. Bobe
Înainte sa fiu întrebat cu ce gînd îi aștept la Bookfest pe scriitorii de limbă germană, nu mă gîndisem să-i aștept cu vreun gînd, dar acum mă gîndesc să-i aștept cu gîndul că o să aibă parte de o excursie plăcuta în România și cu speranța că tot acest dans de societate cultural n-o să-i plictisească prea tare. Și mă mai gîndesc că imi pare rău că sîntem contemporani într-o vreme cînd cititorii au nevoie să vadă pe viu urechile și nasul scriitorului, ca să li se stîrneasca interesul față de literatura lui, dar că partea bună a acestui lucru e că în alt fel poate nu s-ar fi gîndit să ajungă într-un loc unde să fie așteptati cu gîndurile de mai sus.
Lucian Dan Teodorovici
De spaţiul german sînt legat în special prin faptul că prin el am cunoscut Vestul: prima mea ieşire din ţară a avut drept scop participarea la Leipziger Buchmesse. Iar de atunci, cele mai dese călătorii proprii în afară, majoritatea literare, s-au produs în acelaşi spaţiu: Germania, Austria, Elveţia. Cu gîndul la tîrgurile de carte din aceste ţări, nu-mi pot dori altceva decît ca scriitorii de limbă germană invitaţi anul acesta la Bookfest să se simtă la noi ca la ei acasă. Iar dacă ei se vor simţi aşa, sînt sigur că pentru cîteva zile ne vom simţi şi noi, cititorii, editorii şi scriitorii români, conectaţi la normalitate – fie ea doar o normalitate literară în cazul ăsta.
Dan Lungu
Berlinul este de o efervescență culturală uluitoare și abia aștept ca vîntul proaspăt de acolo să bată și spre București… Sînt curios – ca întreg publicul românesc, presupun – să aflu noutăți de la scriitorii de limbă germană, să-i văd, să-i aud citind, să-mi dau seama cum gîndesc, ce probleme își pun, care este raportul lor cu literatura… Mă mai interesează cum văd ei lumea postcomunistă și dacă literatura Estului îi frisonează în vreun fel.
