Marcăm aniversarea de 20 de ani a Editurii Polirom printr-o altfel de anchetă, una care, spun eu, vorbește în primul rând despre pasiunea nemăsurată pentru cărți. Dar și despre ce înseamnă Polirom pentru o parte dintre oamenii din spatele editurii, ale cărților și copertelor, care este atmosfera într-o editură mare, de succes, cum te schimbă lucrul într-un asemenea mediu și multe altele.
Răspund la întrebări Bogdan-Alexandru Stănescu (director editorial fiction), Adrian Șerban (director editorial nonfiction), Radu Răileanu (director artistic), George Onofrei (redactor-șef Suplimentul de cultură), Ema Stoleriu (redactor-șef / redacția Iași) și Adrian Botez (redactor-șef adjunct / redacția Iași).
Ce v-a adus, personal şi profesional, Editura Polirom?
Bogdan-Alexandru Stănescu
Director editorial fiction
În primul rând, Polirom mi-a adus o meserie. M-am angajat aici în toamna lui 2005, când eram editor junior la Ziarul de Duminică și lucram la emisiunea lui Cristi Tabără de la ProTv. Nu pot spune că aveam o meserie: mai curând învățam – să fac corectură, să fac redactare de ziar, să scriu – nu priveam însă toate activitățile mele ca pe o meserie. Polirom a însemnat asumarea lucrului în echipă (lucru destul de greu pentru un individualist/egoist ca mine). Cât despre planul personal… aici mi-am cunoscut soția, aici mi-am făcut cei mai buni prieteni pe care i-am avut vreodată (și pe care încă îi am).
Adrian Șerban
Director editorial nonfiction
În branşa noastră, motivaţia nu poate fi decît una – cel puţin dacă vorbim de o motivaţie care să te susţină în ceea ce faci o lungă perioadă, cum e şi cazul meu, căci lucrez pentru Editura Polirom încă de la începutul lui 2003. E vorba, evident, de interesul pentru carte. De ce Editura Polirom? Pentru mine, ca ieşean, era alegerea firească, cu atît mai mult cu cît apreciam editura şi urmăream cărţile publicate aici încă din 1995, anul în care s-a înfiinţat. Eram aşadar un cititor sistematic al colecţiei Plural, dar şi al multor alte volume apărute la Polirom încă înainte a de face parte din echipa editurii.
Radu Răileanu
Director artistic
Spre deosebire de cea a copiilor mei – care par seduşi definitiv de era digitală – , copilăria mea a fost marcată de lumea cărţilor. Spun marcată, pentru că cititul era o formă de evadare din realitate – atît de acaparatoare, încât deseori intram în conflict cu părinţii pe tema cititului. Nu ştiu cu exactitate când a apărut această pasiune, însă trăiam vremurile în care o carte bună circula din mână în mână şi era citită până când scoarţele îi deveneau semne de carte. Atunci am făcut primele mele coperte cu desene stângace în carioca. Nu ratam nimic şi mă interesa totul: am citit în acei ani chiar şi cărţi de bucate, despre supraviețuirea în caz de atac nuclear, migraţia turmelor de caribu, bolile pomilor fructiferi, câte şi mai câte. Peste ani, când am aflat că Papini citea în adolescenţă enciclopedii, l-am invidiat. Mi-aş fi dorit să am această bucurie.
Întâmplător am ajuns la Liceul de Artă şi, pentru că eram la secţia de grafică, am învăţat cum se face o copertă sau un afiș. A urmat apoi facultatea – tot la secţia de grafică – şi, după aproape 20 de ani de la absolvire, mi-e greu să cred că pasiunea pentru carte a fost întâmplătoare, sau că prezenţa mea în mijlocul cărţilor la cea mai mare editură din ţară e o coincidenţă.
George Onofrei
Redactor-șef Suplimentul de cultură
Şi personal şi profesional, răspunsul e simplu: Silviu Lupescu. Am avut norocul să remarce pagina de cultură pe care o realizam la un cotidian local şi să „mă arunce” într-o aventură de dimensiuni uriaşe – o revistă culturală săptămânală, cu semnături ale unor personalităţi din întreaga ţară ce a fost construită de la zero alături de Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu. Pentru un jurnalist de cotidian, a fost un şoc să cunosc pe dinăuntru o editură atât de mare cum e Polirom, cu rigorile şi standardele obligatorii. Am învăţat că „merge şi-aşa” ţine de inacceptabil. A fost o şansă, prin urmare, care mi s-a oferit acum 10 ani şi pe care nu ştiu în ce măsură mi-am creat-o.
Ema Stoleriu
Redactor-șef / Redacția Iași
Pentru mine, venirea la Polirom, o editură care publică titluri din foarte multe domenii, a fost ca o descoperire a lumii. A lumii mari, mai bine zis. Ieşisem din facultate avînd în minte Italia şi Spania plus America Latină, pentru că asta studiasem, italiana şi spaniola. Două mari civilizaţii, poeziile lui Montale şi proza lui Borges sau Cortázar – cam aşa arăta universul meu cultural. Şi deodată, am văzut cît de interesante pot fi psihologia sau sociologia, am citit fascinată despre Grecia antică şi despre Rusia, am întîlnit tînăra generaţie de scriitori români… A fost de-a dreptul ameţitor – ca şi cum ai ajunge în tribune la finala Campionatului Mondial de fotbal, după ce nu ai văzut decît meciuri din campionatul naţional, şi pe acelea la televizor. Cam aşa m-am simţit atunci. Tot la Polirom am reîntîlnit o veche prietenă despre care nu mai ştiam nimic şi am cunoscut oameni cu care am convingerea că voi păstra legătura şi peste douăzeci de ani – nu numai dintre colegi, ci şi dintre autori.
Adrian Botez
Redactor-șef adjunct / Redacția Iași
În plan personal, cred că cel mai important lucru pe care mi l-a adus Poliromul este o carieră pe care ştiu că vreau s-o urmez şi s-o dezvolt. Şi nu e puţin lucru, pentru că nu eram sigur de nimic în ceea ce priveşte cariera până să ajung aici, cred că puţini ştiu de la început ce vor să facă în viaţă, iar eu nu am fost unul dintre ei. Acum pot să spun că îmi place mult munca mea şi nu pot să mă gâdesc, cel puţin pentru moment, că voi ieşi la pensie lucrând în alt domeniu. Din punct de vedere profesional e simplu. În Polirom am avut şansa să evoluez şi să promovez, să cunosc şi să lucrez cu oameni diferiţi şi interesanţi, cu care altfel probabil că nu aş fi avut şansa nici măcar să discut vreodată. Când îmi amintesc de mine în primele zile de muncă aici, mereu fac o grimasă şi îmi spun că atunci nu ştiam nimic, dar nimic. Am învăţat extrem de multe despre munca într-o redacţie de editură şi mai am enorm de învăţat. Pe scurt, în materie de carieră, Polirom mi-a oferit cam tot ce îţi poate oferi cea mai mare editură din România.
