Editorial vorbind, ianuarie e o lună lejeră. Sau, în fine, ar trebui să fie. Editorii își fac socotelile pentru anul ce abia a început, cititorii se retrag în bârlogurile de citit și își pun în ordine listele de cărți cu gândul „de anul ăsta chiar mă țin de ele”. Însă, până la urmă, se dovedește că și ianuarie e o lună ca oricare alta: apar multe cărți, multe dintre ele sunt interesante și și-ar merita un loc în bibliotecă, iar listele de citit o iau oricum razna. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "John Fante"
Cele mai vândute cărți la Gaudeamus 2016 – topurile editurilor
Duminică seara, 20 noiembrie, s-a încheiat cea de-a XXIII-a ediție a Târgului Internațional Gaudeamus. După cinci zile pline, tot ce îmi doresc este să am cât mai mult răgaz să citesc cărțile faine - multe, multe - care au apărut cu ocazia aceasta. Ceea ce, probabil, vă doriți și voi. Citeşte tot articolul
Evenimente Humanitas la Gaudeamus 2015
O mie de păduri într-o ghindă. Antologie editată de Valerie Miles (fragment în avanpremieră)
5 personaje de carte cu care aș lua masa de Paște
Paștele îl petrec tot timpul în familie. Mâncare bună, cadouri și multă liniște. Dacă ar fi, însă, să-mi imaginez un Paște atipic, aș invita la masă căteva personaje de carte extrem de diferite. Liniștea la care țin atât de mult s-ar duce, evident, pe apa sâmbetei, dar m-aș bucura, în schimb, de niște prezențe magnetice. Citeşte tot articolul
„Secolul norilor”, de Philipe Forrest (fragment în premieră)
Anchetă: Cum (să) citim? – Sfaturi de lectură de la doisprezece scriitori români
Recomandări Gaudeamus 2014 – cu ce noutăți plecăm acasă?
10 cărți erotice sau despre formele sexului în literatură
Ce e nou în lumea cărții din România: noi invitați la FILIT 2014 și multe altele
Realitate şi iluzie în „Roşu şi negru” de Stendhal
Le Rouge et le Noir/ Roşu şi negru, romanul lui Stendhal, este, în primul rând, după cum anunţă şi subtitlul – Chronique du XIX siècle –, o nuanţată frescă socială şi istorică a secolului al XIX-lea. Sunt dezvăluite, de exemplu, amănunte mai puţin cunoscute despre Revoluţia din iulie 1830 – acţiunea romanului fiind plasată între 1826 şi 1831 – sau este vizată, critic şi ironic, diferenţa de mentalităţi dintre Paris şi provincie. Autorul, Stendhal – pseudonimul lui Henry Beyle –, nu era tocmai o fire lejeră, iar ca romancier nu a fost prea apreciat, deşi romanele sale – Roşu şi negru, Mănăstirea din Parma – s-au bucurat de un oarecare succes în epocă. Mai în glumă, mai în serios, spunea că va fi preţuit la adevărata lui valoare de-abia în 1935, adică la mai bine de o sută de ani de la apariţia romanului Roşu şi negru. Complexele lui Stendhal se vor reflecta, cu măsură, în textele sale. Inteligent, dar şi superficial – este cunoscută nestatornicia sa într-ale iubirii –, Stendhal nu va ezita să se victimizeze în postura unor personaje precum Julien Sorel. Romanele lui sunt, în fapt, autobiografii mascate. Nu întâmplător, în acelaşi timp cu romanele, scria şi la Viața lui Henry Brulard sau la Amintirile unui egoist – texte autobiografice.