La o conferinţă recentă cu tema e-commerce la care am participat, s-a discutat foarte mult despre monopolul pe care Amazon a reuşit să îl impună inclusiv în ce priveşte căutările pe Google. Astfel, în multe state, căutările făcute direct pe Amazon sunt mai mari decât cele făcute direct în Google.

Librăriile independente au „gustat” din plin (şi din nefericire) forţa uriaşă pe care Amazon a exercitat-o în domeniul achiziţiei de cărţi. Din păcate, pentru mulţi cititori contează adesea preţul şi nu locul din care cumpără o anumită carte, iar experienţa librăriilor a fost din ce în ce mai mult jertfită în spiritul noului obicei de cumpărături făcute online.

Ca în orice situaţie de criză însă, recomandările celor mai buni antreprenori din acest domeniu se menţin: nu trebuie să dăm înapoi, ci trebuie să înzecim eforturile de promovare. Astfel, s-a constatat că din 2009 şi până în prezent, librăriile independente s-au înmulţit, creşterea ajungând la o cotă de aproximativ treizeci la sută, potrivit Bookstr.

O astfel de veste nu poate decât să ne bucure şi să ne dea speranţe că, inclusiv în faţa marilor retaileri online, există sorţi de izbândă. Cu toate acestea, e nevoie de vigilenţa noastră: a celor care scriu recenzii de cărţi şi promovează lectura, a cititorilor care pun preţ pe munca scriitorilor, a editurilor şi a distribuitorilor de carte, precum şi a tuturor celor care încă mai cred în afacerile mici care pot deveni mari prin sprijinul şi încrederea cititorilor pasionaţi.

În acest moment, Amazon încearcă, s-ar părea, să regândească şi să schimbe modelul tradiţional de librărie, iar succesul sau, mai degrabă, insuccesul unei astfel de manevre depinde numai şi numai de rezistenţa pe care vom fi capabili să o ducem. În caz contrar, rafturile doldora de cărţi riscă să ajungă vitrine reci umplute cu cele mai noi modele de kindle şi e-readere, decorate din loc în loc cu câte un stick de memorie în nuanţe de neon.

Prima librărie Amazon din New York City îşi propune să aducă librăria virtuală în vieţile cititorilor americani printr-un model nou care urmăreşte, în fapt, tipologia tehnologizată până la extrem. Câteva schimbări asupra cărora atrage atenţia acelaşi Bookstr sunt următoarele: nu veţi regăsi în această librărie cărţile aşezate în stilul tradiţional, ci numai coperţile unor cărţi, exact aşa cum în prezent vedem pe un site care vinde cărţi online. Dacă în online această modalitate se justifică, în offline nu face decât să profite de un spaţiu magnific pe care librăriile independente nu îl au. În librărie nu există prea multe locuri în care să puteţi sta să citiţi sau să răsfoiţi o carte şi nicio cafenea sau ceainărie! Ce se aşteaptă, aşadar, de la cumpărători (şi poate nu cititori)? Să intre, să cumpere rapid şi să plece! Exact ca pe un magazin online, nu-i aşa? Mai mult, puteţi scana codul cărţii, prezent pe eticheta afişată în dreptul fiecărei coperţi expuse ca la muzeu sau ca pe site. Tot acolo veţi găsi şi rating-ul disponibil pe Amazon, varianta online.

Mai mult, membrii Amazon Prime pot plăti cu mult mai puţin pentru o carte decât cei care nu se bucură de aceste carduri de membru. Aproximativ douăzeci la sută din spaţiul librăriei este destinat Kindle-urilor şi gadget-urilor produse de companie, astfel că rezultatul e un hibrid între ceea ce aminteşte de magazinele mari de produse electronice şi un butic de reviste de design. Ca notă de subsol, merită amintit şi că noul magazin în care veţi găsi cărţi nu acceptă plata în numerar, ci doar cea cu cardul sau prin intermediul aplicaţiei Amazon.

Există o vorbă care spune că viitorul e deja aici, atâta doar că nu e împărţit în mod egal. Şi dacă există lucruri pe care ni le-am dori deja să fie pretutindeni (de la sisteme de sănătate solide până la învăţământ de calitate şi gratuit), poate că inovaţia în ce priveşte librăriile reprezintă un exemplu concret de pas către viitor pe care nu ni-l dorim încă. În fond, un echilibru între vechi şi nou pare să fie ceea ce funcţionează cel mai bine, în cele mai multe domenii. O schimbare radicală, voit forţată, nu poate decât să dăuneze unor modele care au reuşit să ţină constant apropiaţi de natura umană şi de bucuria simplă a unui cititor… tradiţional.

Sursă imagine principală.

Mihaela Pascu-Oglindă

Redactor literar, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și masteratul de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București. A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia "Cum iubim", Vellant, 2016.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *