De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Rita Chirian întâlnește la tot pasul personaje pe care le literaturizează, de la capre negre la mistreți, de la gândaci croitori la năpârci, iar lumea devine un teren propice dacă te oprești un pic, asculți și încerci să înțelegi toate „necuvântătoarele”.

Rita Chirian: „Animalele sunt (și) eroine de premieră biografică”

Literatura nu bate viața nici să se dea peste cap, așa că nici prin gând nu-mi trece să vorbesc despre animalele din cărți, când am atâtea de spus despre cele în-carne-și-oase: capra neagră, văzută și fotografiată și filmată cu numai câteva zile în urmă pe Iezerul Caprei (firește), curioasă ca o fată mare, dar grăsuță ca o văduvioară, apoi mistrețul grebănos și morfolit de pe Valea Argintului (da, viața mai și literaturizează câteodată), țâșnit de sub un țanc săpat de apă, tremurându-i (și lui, dar cum ne tremurau nouă) picioarele și abia uitându-se în urmă, și mistrețul somnoros din Canionul Mihăileni, buha portocalie în aerul cețos de pe Valea lui Stan, toți uriașii gândaci croitori și năpârcile cu care ne-am salutat pe cărări, toate vulpile care ies în lumina farurilor, plus bufnița care, la asfințit, s-a lăsat pe asfalt în fața mașinii și care mai că nu s-ar fi dat dusă de-acolo, fazanii țanțoși, iepurii de desen animat, crabii și meduzele de la Balcic, mirosul (atât – ajunge!) de urs din desișul Măgurii și mormăitul îndepărtat (atât – ajunge!) de pe Scara și urmele proaspete de lup – ghearele în unghi ascuțit! – tot de la Mihăileni, căprioarele, cerbul din Ajunul Crăciunului (nu, nu era un ren, am râs și noi!), zărit în Trei Sate, noroc curat.

 Și când ajungem acasă, le povestim mâțelor: uite, am văzut – cu ochii noștri! – o capră neagră, am văzut un mistreț și ele, cu ochii lor mari și deștepți, nu par deloc nepăsătoare și ne ascultă. Parc-ar veni și ele cu noi, dar, leneșe cum sunt, le leagănă oțiul domestic, toată viața îmblănită de la marginea orașului și de mai departe o lasă în seama noastră și noi avem grijă să le-o aducem în povești.

 Și uneori le mai spunem despre motanul Pitic – o alterare de la „Petrică” (l-am găsit de Sf. Petru) –, mârtan vânjos & tandru, căci familist convins (întocându-mă cam pe neașteptate acasă, au țâșnit pe fereastră puii – doi – și nevestica pe care-i poftise la masă), dar astea au fost în altă vreme, demult, Pitic nu mai vine acum decât în vis.

 De altfel, animalele sunt (și) eroine de premieră biografică: primul plâns până la leșin – mama și tata nu m-au lăsat să aduc în camera de hotel o broască; prima înhumare, cu sicriaș de hârtie – un graur; prima iluzie optică, basm curat – un cerb care părea de două ori mai voinic pe fundalul pădurii pitice etc.

 Nimic de adăugat aici; suntem nebuni de bucurie când dăm nas în nas cu câte o sălbăticiune acasă la ea, suntem nebuni de fericire când ne întoarcem acasă. Și uneori nu prea ne iese numărătoarea, fiindcă, în spatele draperiilor groase, mai dăm și peste un liliac chițăind înspăimântat: tocmai într-o casă cu pisici vânătorese să nimerească, vai și-amar?

Credit foto: arhiva autoarei


Rita Chirian s-a născut în 1982. A publicat volumele de poezie Sevraj (2006) – Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2007), poker face (2010), Asperger (2012), Casa fleacurilor (2016), pentru care a primit Premiul „Tânărul scriitor al anului 2016”, în cadrul celei de-a VII-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori. Este redactor al revistelor „Euphorion” și „Poesis internațional”. Trăiește la Sibiu. Mai multe informații aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *