Bogdan O. Popescu (n. 1971) este un poet atipic, aş spune. Absolvent al Facultăţii de Medicină şi deţinător a două doctorate în materie – unul despre moartea neuronală (la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti), iar celălalt despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer (la Institutul Karolinska din Stockholm), Bogdan O. Popescu este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina şi conferenţiar universitar la UMF „Carol Davila”.

Bogdan O. Popescu este deja un poet cu state vechi, autor al mai multor volume colective şi individuale. A debutat cu volumul La revedere, prinţesă, Editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar. A fost prezent în antologia colectivă Marfă (Salut, 1996), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa. Alte volume publicate: Poemul de gardă, Editura Celsius, 1999; Pisica neagră, pisica moartă (împreună cu Traian T. Coşovei), Editura Crater, 2001; Leul de după extravaganţe, Editura Cartea Românească, 2002; Maşinăria de uitare, Editura Naţional, 2004; Poeme în loc de tutun, Editura Brumar, 2007; Aerobiciclete, Editura Brumar, 2010. În 2011 a publicat şi un volum de proză scurtă, Viață de aruncat, la Editura Polirom.

De curând, Bogdan O. Popescu a publicat un frumos volum de poeme de dragoste, intitulat – simplu – Cartea dragostei (Humanitas, 2014) şi dedicat soţiei sale, Laura, căreia îi oferă, în felul acesta, „o mică lume în dar”. În această dedicaţie, poetul a spus deja foarte mult despre cartea lui: e vorba, într-adevăr, de o întreagă lume ficţională pe care Bogdan O. Popescu o construieşte – migălos, ludic şi cu răsfăţuri lingvistice – sub forma unei poveşti de dragoste cu multiple rezonanţe mitologice şi biblice. E greu să scrii, în zilele noastre, despre dragoste – în varianta ei împlinită, în special. Iar volumul lui Bogdan O. Popescu reuşeşte să o facă la modul tandru şi savuros, imaginând – în poeme ample care uzează de o structură inspirată de hexagramele chinezeşti – un dialog al celor doi îndrăgostiţi ce parcurg un drum al aşteptării şi întâlnirii, la capătul căruia îi aşteaptă viaţa de cuplu.

 

cartea-dragostei_1_fullsize

 

Îndrăgostiţii poartă nume chinezeşti, Luo na şi Shangdi di liwu, iar povestea în sine – spusă de ambele voci, alternativ – e construită dintr-o recuzită cu ecouri orientale şi exotice (cu o serie de laitmotive, de tipul: „grădinile suspendate” ale dragostei, „cerul de deasupra cerului celorlalţi”, „puiul de urs panda roşu” cu „blăniţa ca un pufuleţ” etc.).

Iată un exemplu: „tu eşti odihna vieţii mele, mult aşteptată/ o plajă albă, de calcar, din care au muşcat şi muşcă mări de petrol/ albăstrui, vineţii, roşii, sărate, corozive./ o haină de vulpe argintie pe care o îmbrac, ca oamenii sălbatici/ pentru care vulpea este doar o pradă în foamea şi frigul iernii/ iarnă întinsă de-a lungul durerii, cu pasul greu, iarnă măsurată/ precis cu compasul/ cu privirile şi atingerile mele de gheaţă/ cu sângele tău catifelat, susurând în cămăruţele inimii mele./ tu eşti odihna vieţii mele de coride, de poştalioane de ceaţă,/ de săgeţi zbârnâind/ odihna mult aşteptată/ cu lumină, cu îmbrăţişări de muşchi cald de copac, cu furnici/ cărând fărâmituri de pâine către buzele noastre// nouă în primul loc: găseşti că ploaia uşurează aşteptarea ta, apele curgând în partea de sus a cerului tău, cel de deasupra cerului celorlalţi, împrospătează gândurile tale, liniştesc sufletul tău, aduc prosperitate grădinii tale suspendate. fără lunga aşteptare a prinţului tău, cel hotărât să ajungă la capătul drumului său lung şi întortocheat, cerul tău nu s-ar limpezi, khamsinul nu ar mai adia, dragostea nu s-ar purifica. aştepţi calmă în cuibuşorul tău, zăboveşti senină pe prispă, sau pe plaja de miazăzi a lacului kanas, sau prin pătratul cu fire de trifoi cu cinci foi. asculţi cântecul greierilor-verzi-caraguatatuba, care anunţă ploaia, ploaie care îndulceşte aşteptarea, asculţi concertul de seară al greierilor-verzi-caraguatatuba, care te umple de speranţă, care face rezistentă aşteptarea ta şi călătoria cavalerului tău neînfricat” (odihnă).

După cum se vede, poemele de dragoste ale lui Bogdan O. Popescu se situează, cu bună ştiinţă, într-un spaţiu „suspendat”, desprins de prozaic, de realitate, într-o zonă senină, calmă, nedramatică a limbajului tandru şi răsfăţat. De altfel, poetul foloseşte fără teamă diminutivele („prinţesucă” etc.) şi imaginile drăgălaşe de alint amoros, iar ele nu sună rău în context: „un pui de urs panda roşu singuratic apare pe marginea cărării tale de iarbă, cu blăniţa lui ca un pufuleţ, ca un glob de pom de crăciun, este semn de noroc, semn că te maturizezi în călătoria ta, «-ce faci, pisică?» îl întrebi tu pe puiul singuratic, vrei tu să vorbeşti cu puiul singuratic…” (forme de aer, maşini de vată, ocean).

Pentru scrierea acestor poeme, Bogdan O. Popescu se inspiră din structura hexagramelor din vechea carte chinezească I Ching (sau Cartea schimbărilor). Celor șaizeci și patru de hexagrame chinezeşti le corespund aici șaizeci și patru de poeme de dragoste cu formă fixă, poeme în care se topesc ecouri din poveştile de iubire biblice (din Cântarea cântărilor, de pildă) şi din diverse mitologii, inclusiv din basmele populare. Cartea dragostei este, aşadar, o carte plină de tandreţe şi care frizează biograficul, o carte în care vocabularul dragostei sună firesc, iar cititorul o parcurge consolat şi răsfăţat. E numai potrivită pentru spiritul primăvăratic al acestor zile.

 

Bogdan O. Popescu, Cartea dragostei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014, 168 p. Cartea poate fi comandată de pe librăria online Cărturești de aici. Nu uitați că, dacă introduceți codul Bookaholic, la fiecare comandă aveți reducere de 15%. Detalii aici.

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

Critic literar, jurnalist cultural și traducator din franceză, redactor la Observator cultural. Colaborează cu cronică literară la România literară, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cărții "Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții", Editura Tracus Arte, 2011.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *