Bookaholic

Zeci de milioane de exemplare vândute în toată lumea. Isterie generală. Cititorii iau cu asalt librăriile. Ecranizări, știri peste știri, interviuri în exclusivitate. Încasări de sute de mii de dolari. Vă este cunoscut tiparul, nu-i așa? Vorbim despre bestseller-uri absolute, cele care acaparează tot, tot, tot. Unii strâmbă din nas, alții merg la un vin și râd în hohote. Unii se închid în casă pentru a citi acele cărți-bestseller, alții le ocolesc cât pot ei de bine. Unii trag paiul cel mai scurt și ajung să scrie despre ele pe Bookaholic, alții citesc și se amuză pe seama celor scrise de cei dintâi. 

Știm cu toții că, atunci când vine vorba de cifrele halucinante de mai sus, avem în față, de obicei, cărți prost scrise, volume foarte comerciale, de dragoste, erotice, chick-lit, soiuri de reinterpretări contemporane à la Sandra Brown ș.a.m.d. Așa merg lucrurile. Nu suntem naivi, sperând ca vreodată Salinger să fie mai bine vândut decât Brown, de pildă. Și, totuși, atunci când ne pică în mână o carte super vândută și citim pasaje din ea, e imposibil să nu ne gândim cum ar suna dacă un scriitor mișto ar fi scris-o. Sau, cel puțin, asta mi se întâmplă mie. Pornind de aici, m-am gândit la cum ar fi dacă aș invita autori români care scriu fain să rescrie fragmente din acele bestseller-uri mondiale. Așa a luat naștere rubrica aceasta, Provocări pentru scriitori.

În mod ideal, Provocări pentru scriitori ar trebui citită relaxat și ar trebui să amuze. Totodată, ar fi minunat dacă v-ar determina să-i (re)descoperiți pe scriitorii români contemporani și să vă îndrume, astfel, spre cărțile lor.

Pentru primul material din rubrică, am ales un fragment din primul volum al celebrei trilogii Cincizeci de umbre ale lui Grey (ecranizat anul trecut), de E.L. James. Iar autorul care mi-a venit imediat în minte pentru această provocare a fost Alex Tocilescu, căruia îi mulțumesc pentru că a acceptat-o la fel de repede.

Pasajul selectat pentru rescriere, ales după câteva ore de tortură (aka lectură din romanul Cincizeci de umbre ale lui Grey), este acesta:

Liftul sosește și pășim înăuntru. Suntem singuri. Deodată, dintr-un motiv inexplicabil, probabil ca urmare a apropierii într-un spațiu închis, atmosfera dintre noi se schimbă, încărcată cu o anticipare electrică, însuflețitoare. Respirația mi se modifică și inima îmi bate mai repede. Îmi mușc buza.

Oh, la naiba cu birocrația, geme el.

Se repede la mine, lipindu-mă de peretele liftului. Până să-mi dau seama ce se întâmplă, îmi prinde ambele mâini într-o strânsoare ca de clește deasupra capului și mă țintuiește de perete cu propriile șolduri. Ce nebunie! Cu cealaltă mână mă apucă de păr și-l trage în jos, ridicându-mi fața, după care-și lipește buzele de ale mele. Puțin lipsește să nu fie dureros. Gem în gura lui, oferindu-i limbii sale spațiu de manevră. El profită din plin și limba lui îmi explorează gura cu mișcări exersate. N-am fost niciodată sărutată astfel. Oh, Doamne… Mă dorește! Christian Grey, zeul grec, mă dorește, iar eu îl doresc pe el, aici… acum, în lift.

Alex Tocilescu – credit foto: Cosmin Bumbuț

Alex Tocilescu a rescris pasajul lui E.L. James după cum veți putea citi în cele ce urmează. E imposibil, cred eu, să nu vă pufnească râsul.

Stăm amândoi în fața ușii liftului, eu îmbrăcat într-un costum gri care spune că am bani, ea într-o fustă neagră și o cămașă albă, după cum o fi citit într-o revistă de gagici că trebuie să te îmbraci când lucrezi în corporație (evident că în afară de ea nu se mai îmbracă nimeni așa la noi). Plus că are ochelari cu ramă neagră care o fac să arate ca o tocilară, ceea ce trebuie să recunoaștem că e destul de sexy.

Îi zâmbesc de complezență și ridic din umeri în semn că deh, uite că trebuie să aștept și eu liftul, chiar dacă e firma mea și plătesc vreo 3000 de euro pe lună chirie. După care liftul chiar vine, se deschid ușile, ies pe rând un curier cu un pachet, o fată de la contabilitate și o altă fată pe care am mai văzut-o aici, dar despre care n-am nici cea mai mică idee ce face. Mormăi „salut”, mi se mormăie înapoi „salut”, din curtoazie îi fac semn să intre înaintea mea în lift, ea se înroșește și clatină din cap și îmi face semn să intru eu, probabil pentru că-s patron și bogat și cumva șmecher din punctul ei de vedere, eu îi zic „Te rog!”, ea se fâstâcește și intră. „Tot la parter?”, o întreb. „Da”, zice cam în șoaptă.

Stăm așa, unul lângă altul în lift, ea își mușcă buza și se uită pe furiș la mine, deși e puțin stupid să te uiți pe furiș la cineva într-un lift care are o oglindă cât toate zilele pe perete, da’ mă rog, și eu mă uit la ea în oglindă, are o talie îngrozitor de subțire și picioare frumoase, deși e cam scundă.

„Eh, acum asta e”, zic.

„Poftim?”, zice ea.

„Asta e”, repet, și mă aplec înspre ea și o sărut, ceea ce în principiu e hărțuire sexuală, da’ na, ce să fac și eu. Carevasăzică o sărut, și spre surpriza mea dau în gura ei peste o gumă de mestecat, ceea ce cumva complică întrucâtva situația; îi iau guma cu limba, dar acum problema e la mine, așa că o înghit. Mă uit în ochii ei să văd cât de greșit e ce fac și văd că e doar vreo 10% greșit, așa că continui, o înghesui într-un colț, nu-i un sărut prea simplu, pentru că ea e cu mai mult de un cap mai mică decât mine, o apuc de păr și îi trag capul pe spate, ea geme – dar mă rog, poate să fie și de plăcere, habar n-am – și își împinge gura într-a mea, și dacă tot suntem aici și aparent n-o să mă dea în judecată, îi pun mâna cu care n-o trag de păr sub fustă, pe șoldul surprinzător de cald, și mă împing și eu în ea, cu pulă sculată cu tot, și îi îndes limba în gură ca un liceean, ceea ce e însă probabil cel mai puțin grav lucru pe care tocmai îl fac. După care simt cum liftul încetinește și mă retrag civilizat, ea se uită cu gura căscată la mine, liftul se oprește, se aude un „clic” metalic și se deschid ușile și o privesc puțin ironic și puțin drăgăstos și ies din lift, bucuros că am creat o oarecare tensiune cu care văd eu ce fac mai departe. În plus, mă întreb dacă o să cac guma aia înghițită sau ce naiba o să se întâmple cu ea în stomacul meu.

Imaginea principală a articolului este din filmul Fifty Shades of Grey.