Acum puțin timp începeam această mini-serie de materiale pe tema recomandărilor de lectură de la autori. Primul scriitor căruia i-am citit lista și l-am adus în atenția voastră a fost Ernest Hemingway.
În rândurile de față, avem de-a face cu bibliografii date de către scriitori studenților lor. De la cine primim sfaturi de lectură? Îi scoatem la tablă pe David Foster Wallace, pe Lynda Barry și W.H. Auden.
Să facem puțină ordine și s-o luăm cronologic.
W.H. Auden (1907-1973), poet englez emigrat în America, a predat la Universitatea din Michigan un singur an universitar, între 1941 și 1942. Obișnuia să dea foarte mult de citit studenților săi – zic eu că bine făcea :). Am dat peste o pagină de bibliografie pentru cursul lui numit ”Destinul și individul în literatura europeană”. Aici vedem lecturi extrem de variate, de la Dante la Horațiu, Shakespeare, la Ibsen, Melville, Kafka etc., incluzând critică literară.
David Foster Wallace (1962-2008) a rămas în istoria literaturii (americane) cu romanul ”Infinite Jest” (1996). Cu toate că a suferit de depresie și s-a sinucis spânzurându-se în 2008, Wallace părea extrem de interesat de tot ceea ce făcea – și, când afirm acest lucru, mă gândesc și la slujba lui de profesor de literatură.
Își construia cu mare grijă bibliografiile și era un profesor foarte dedicat. Iată cum își motiva unul dintre cursurile ținute la Universitatea de Stat Illinois (unde a predat între 1993-2002):
In less narcotizing words, English 102 [se referă la cursul numit ”Analiză literară: ficțiunea în proză”] aims to show you some ways to read fiction more deeply, to come up with more interesting insights on how pieces of fiction work, to have informed intelligent reasons for liking or disliking a piece of fiction, and to write—clearly, persuasively, and above all interestingly—about stuff you’ve read.
Este interesant acest curs și pentru că Wallace a ales cărți mai puțin convenționale; și-a realizat bibliografia din cărți de consum, cărți ”ușoare”, spunând că este mai greu să analizezi astfel de texte decât cele clasice literare. V-am trezit curiozitatea? Haideți atunci să vedeți despre ce vorbesc.
Pentru alte bibliografii de cursuri ținute de David Foster Wallace, precum și pentru pagini de cărți adnotate de scriitorul american și scanate de Centrul Harry Ransom, intrați pe site-ul Universității din Texas.
Notițe făcute de Wallace pe pagina de titlu a cărții ”Tăcerea mieilor”. Nu înțeleg foarte bine scrisul lui de mână, dar arată fabulos, nu-i așa?
Lynda Barry (născută în 1956) este mai cunoscută pentru desenele ei decât pentru operele scrise. Poate ați văzut, totuși, pe undeva, prima carte de-ale ei, ilustrată, ”Vremurile bune mă omoară” (1988) sau măcar pe ultima, ”Ceea ce este” (2008) – roman grafic în care autoarea americană încearcă să-și învețe cititorii să fie creativi.
Simpatica Lynda a ținut multe workshop-uri prin America (aproximativ 15 la număr în fiecare an, cum ar fi cel intitulat ”Writing the Unthinkable”), cursuri prin care încearcă să-i învețe pe tineri cum să deseneze și cum să scrie.
Pentru acest articol, am selectat două dintre paginile ei de bibliografie date studenților de la Universitatea Wisconsin-Madison pentru cursul ”The Unthinkable Mind”. Paginile ei sunt extrem de creativ și amuzant realizate; mă gândesc ce frumos ar fi dacă am fi primit și noi în Facultatea de la Litere ceva de genul acesta :).
O parte dintre referințele audio și video făcute de Lynda Barry în paginile de mai sus sunt transcrise aici.
Cum vi s-au părut recomandările de lectură ale celor trei autori?
