„Dirty Corner”, o sculptură imensă, realizată în 2011 de Anish Kapoor – unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani – tronează ca o trompetă gigantică, printre sculpturi diafane, într-una din grădinile Palatului Versailles. Instalația din oțel, pământ, mixed media, de 60 de metri lungime și 10 metri înălțime, în interiorul căreia vizitatorii se pot plimba în voie, a trezit controverse încă de la expunerea ei, în luna iunie, din pricina formei cu presupuse conotații sexuale (însuși artistul a spus inițial despre sculptură că reprezintă „vaginul unei regine”).
Nimic surprinzător. Anish Kapoor, care încă din anii “80 a devenit cunoscut pentru sculpturile sale complexe, realizate la scară mare, a stârnit nenumăratre contradicții de-a lungul timpului cu instalații care explorează polarități de genul prezență-absență, minte-corp, spațu-non-spațiu, tangibil-intangibil, care au conotații sexuale sau care fac trimitere la originea lucrurilor.
În cazul sculpturii „Dirty Corner” – expusă acum în grădinile fostei reședințe a regilor Franței, ca parte a unei expoziții deschisă până la începutul lunii noiembrie – lucrurile nu s-au rezumat însă doar la păreri pro și contra, ci au deviat în acțiuni îngrijorătoare.
Mai exact, lucrarea a fost vandalizată de două ori până acum: prima oară, imediat după dezvelirea ei, cu graffiti galben, ultima oară, chiar luna aceasta, cu graffiti alb.
„Regina sacrificată, de două ori insultată”, „Al doilea viol al națiunii printr-un activism evreiesc deviant” sau „Christos e rege la Versailles” sunt sloganuri care acoperă frumusețea acestei sculpturi și pe care, surprinzător, Kapoor – britanic de origine indiană, născut din mamă evreică – a decis să le păstreze. Ceea ce l-a determinat pe artist să lase astfel sculptura, care arată acum „ca un cimitir”, după cum spune chiar el, a fost tocmai ideea de a face ca acele mesaje rasiste să devină și mai vizibile și să accentueze astfel și mai tare „impulsurile întunecate” ale Europei contemporane, „un colț murdar, (…) pătat de rasism și ignoranță”, după cum îl descrie The Guardian.
Și uite cum, o lucrare de artă, făcută din lumină și culoare, umbre și reflexe, capătă semnificații nebănuite din cauza unor cuvinte cu mesaj revoltător. „Acum, această lucrare pune accent pe ideea de murdărie în atât de multe feluri: politică murdară, nerespectarea drepturilor umane, religioase sau de altă natură”, e de părere Kapoor. „Sunt devastat”, mai spune el, „prima dată a fost vandalism pur, aceasta este ură criminală”.
Artist cu o sensibilitate și viziune uimitoare, ce te provoacă, nu neapărat să gândești, cât să simți, Anish Kapoor răspunde unui act de barbarism în același fel în care își crează, de decenii, arta atât de bogată din punct de vedere estetic, și anume, fără agresiune. „Kapoor trebuie reconsiderat”, e de părere Jonathan Jones de la The Guardian, care spune că artistul „a dat bigoților oxigenul publicității și i-a lăsat să distrugă o frumoasă operă de artă”.
Din acest punct de vedere, poate că ar trebui să fie reconsiderată și instalația „Dirty Corner”: să fie șterese mesajele urii și înlocuite, eventual, tot cu cuvinte, dar ale păcii și ale iubirii. Nu ar fi prima oară când Anish Kapoor ar folosi text în lucrările sale, memorabil fiind în acest sens „Blood Relations”, proiect realizat în colaborare cu la fel de controversatul scriitor Salman Rushdie, ce constă în două cutii de bronz unite prin ceară roșie (unul din materialele sale preferate) și acoperite la exterior cu două paragrafe dintr-un text de Rushdie.
Până una alta, poliția investighează cazul, au avut loc dezbateri publice legate de decizia lui Kapoor, iar lângă sculptură au fost instalate panouri ce explică situația.
Surse foto: news.artnet.com, news.yahoo.com, indiatimes.com, sbs.com.au, indesignlive.com,
