Tag: Mario Vargas Llosa

Mario Vargas Llosa

Misiunea criticii literare în viziunea lui Llosa. Sunt datori criticii faţă de marea literatură?

Plăcerea lecturii pentru Mario Vargas Llosa nu înseamnă doar acea intimitate preocupată, câştigată şi la adăpost de privirile indiscrete, ci un adevărat far după care omul se poate ghida pe timp de noapte şi pe vreme de furtună. În Civilizaţia spectacolului, un capitol face trimitere la modul în care predarea literaturii nu poate insufla cititorului pasiunea pentru marile opere ale lumii. În schimb, criticii literari sunt cei care îndeplinesc desăvârşit această grea misie. Citeşte tot articolul


Omul în societatea occidentală şi recuperarea trecutului. Ştefan Vianu – „Existenţă şi idee”

Lumea ca spectacol şi societatea de consum sunt atributele individului care nu se poate desprinde de existenţa sa în mijlocul societăţii. Această delimitare devenită astăzi aproape imposibilă pentru insul obişnuit este ceea ce a fragmentat, în trecut, încă de la baza zidului, teoria potrivit căreia formarea omului şi a gândirii, acel bildung, implică un dialog şi nu o relaţie de supunere. Citeşte tot articolul


Cel mai nou roman al lui Mario Vargas Llosa, „Cinci Colțuri”, în dezbatere

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 14 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea ediţiei în limba română a romanului „Cinci Colţuri“ de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deţinător al Premiului Nobel pentru Literatură. La eveniment vor vorbi Juan Pablo Artaza, şeful secţiei consulare al Ambasadei Peru în România, criticul literar Tania Radu, Teodor Baconschi şi Marin Mălaicu-Hondrari. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, directorul general al Editurii Humanitas Ficion. Citeşte tot articolul

Listă de bookaholic: 5 cărți despre literatură

Ca cititor m-am format citind atât literatură, cât și cărți despre literatură. De la critică și istorie literară, la teorie literară și stilistică, fiecare domeniu m-a ajutat să înțeleg mai profund literatura ca scriitură, tematică sau construcție. Cărțile de pe care am învățat în facultate erau, în general, volume vechi subliniate și răs-subliniate, cu notițe pe margine, cărți trecute prin mâinile a sute de studenți, care nu mai aveau demult copertele originale, ci erau legate între niște cartoane zdravene, menite să reziste mai bine zelului studioșilor. De la cursul de Teorie literară (TL) realizat special pentru uzul studenților și care conținea texte de la Victor Șklovski la Umberto Eco, de la Evul Mediu și literatura latină al lui Ernest Curtius, Mimesis-ul lui Erich Auerbach, Canonul occidental al lui Harold Bloom (care a avu o reeditare la Art acum câțiva ani) sau A citi, a reciti de Matei Călinescu, toate au fost cărți care m-au format ca cititor. Citeşte tot articolul

„Civilizatia spectacolului“, o nouă carte-eveniment de Mario Vargas Llosa la Editura Humanitas

Editura Humanitas vă aşteaptă joi, 18 februarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea cărţii „Civilizaţia spectacolului“ de Mario Vargas Llosa, publicată de Editura Humanitas, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruan, deţinător al Premiului Nobel pentru Literatură. La eveniment vor vorbi criticul de teatru şi film Marina Constantinescu, antropologul şi scriitorul Teodor Baconschi şi traducătorul volumului şi scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari. Dezbaterea va fi moderată de Anca Ionescu, redactor Humanitas. Citeşte tot articolul

Scrisul și viața – Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Gheorghe Crăciun și Paweł Huelle

În paginile lui Mario Vargas Llosa (fie că e vorba de proză, eseuri sau interviuri) găsim unele dintre cele mai frumoase, profunde și clare idei despre originile, menirea, frumusețea și puterea subversivă a ficțiunii. Din punctul său de vedere, rădăcinile ficțiunii se află în experiența umană din care derivă și pe care o susține, o hrănește. Citeşte tot articolul

5 personaje de carte cu care aș lua masa de Paște

Paștele îl petrec tot timpul în familie. Mâncare bună, cadouri și multă liniște. Dacă ar fi, însă, să-mi imaginez un Paște atipic, aș invita la masă căteva personaje de carte extrem de diferite. Liniștea la care țin atât de mult s-ar duce, evident, pe apa sâmbetei, dar m-aș bucura, în schimb, de niște prezențe magnetice. Citeşte tot articolul


Inscrieri la atelierul de scriitura creativa „Secretele capodoperei”

Principalul obiectiv al acestui atelier de scriere creativa este de a identifica, analiza si folosi în propriile texte anumite procedee narative si stilistice prezente în operele unor importanti scriitori de limba spaniola, cei mai multi fiind laureati ai Premiului Cervantes – cea mai prestigioasa distinctie acordata operelor literare scrise în limba spaniola –, supranumit Nobelul Hispanic. Citeşte tot articolul

„Am ales să trăiesc în Statele Unite pentru că îmi place să fiu liber într-o lume stabilă”. Interviu cu scriitorul Bogdan Suceavă

Bogdan Suceavă (n. 1969) este prozator şi matematician, autor al romanelor Venea din timpul diez (Polirom, 2004, 2010), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007), Vincent nemuritorul (Curtea Veche, 2008) şi Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010). Recent, a publicat un volum de memorialistică, Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013) – ocazie cu care am stat de vorbă despre parcursul său formativ, despre literatură şi matematică, despre „biblioteca sa ideală”, ca şi despre mizele textelor sale literare.   Citeşte tot articolul

20 de scriitori la vârsta copilăriei în fotografii

Gândul la 1 iunie și implicit la Ziua Copilului m-a făcut să mă întreb care sunt cărțile care mi-au plăcut mult în copilărie. Nu mi-au venit extrem de multe în cap, în afara poveștilor, basmelor și a celor binecunoscute (Tom Sawyer, Cireșarii, Amintiri din copilărie etc.). Așa am ajuns să mă întreb cum arătau oare unii dintre scriitorii mei preferați la vârsta copilăriei. Iar ceea ce am descoperit m-a amuzat teribil. Unii dintre ei (Sylvia Plath, Patti Smith, Stephen King) erau extrem de simpatici, veseli și dulci, alții (Nabokov, Fitzgerald) aveau deja o personalitate puternică, unii seamănă cu viitorii scriitori, iar pe alții nici nu i-am recunoscut. Citeşte tot articolul