Tag: . artist

Picturile Marinei Luz, o căutare a cărţilor cu titluri uitate

Marina Luz este o artistă şi ilustratoare, deţinătoare a unui studio de design în Oakland, California, ale căror lucrări pot fi întâlnite în publicaţii precum New York Times sau VICE.

O serie de picturi prezentată deja în galerii de artă şi numită IF I DON’T FIND THIS BOOK I WILL DIE sau How We Describe Books When We Can’t Remember the Title or Author este cea care mi-a atras atenţia şi pe care vreau să o arăt astăzi. Citeşte tot articolul


Artiștii și cărțile: Anca Maria Ciofîrlă – „Cărțile schimbă direcții”

O zi de vară frumoasă, cu valuri de căldură și adieri ușoare de vânt. Sub cireșul mare din grădină, prin care se tot agită ciorile, citesc dintr-o carte cu coperte tari (ceva de Alexandre Dumas, cred) și, în timp ce, cu o mână, dau paginile, cu cealaltă golesc un borcan de dulceață de vișine. Imaginea asta cu mine într-o vacanță de vară, este una dintre cele mai vii amintiri din copilărie. Cred că acum, rememorând acel fragment de zi, înțeleg la ce se referea Marcel Proust atunci cân spunea că „Nu există probabil nici o zi din copilăria noastră pe care să o fi trăit atât de intens ca cele pe care le-am petrecut citind cartea preferată”. Citeşte tot articolul


Tatiana Fiodorova. Când o carte devine un mesaj / FUTURE MUSEUM

Tatiana Fiodorova. Când o carte devine un mesaj 27.01. – 11.03.2016 Vernisaj: 27.01. / 19:00 Future Museum (Ion Ghica, 11, București) www.futuremuseum.ro luni – vineri / 8.00 – 16.30 „Când o carte devine un mesaj” este prima expoziție solo a Tatianei Fiodorova în București. Sub forma unei retrospective, ea va prezenta cărțile ei de artist, un mijloc de expresie predominant al Tatianei. Expoziția include „În căutarea corpului social al artistului sovietic”, „Pașaport sovietic”, „Fabrica Steaua Roșie” și publicațiile unice ale lui Vasilii Lefter. Două cărți noi, „Basarabia și locuitorii ei” și „Harta hârtiei igienice din București” au fost realizate special pentru această expoziție. Citeşte tot articolul

„Omul aproximativ” – prima retrospectivă dedicată lui Tristan Tzara

„om aproximativ mișcându-te în aproximările sorții

cu-o inimă drept valiză și-un vals drept cap”

Cam așa sună un fragment din poemul „Omul aproximativ” (1931), scris de Tristan Tzara (1895-1963) după dizolvarea grupului Dada - pe care-l înființase, în 1916 la Zürich, Elveţia, împreună cu Marcel Duchamp, Francisc Picabia și alți artiști avangardiști - și după aderarea lui la Suprarealism. Citeşte tot articolul


Coperte și ilustrații realizate de JRR Tolkien

John Ronald Reuel Tolkien, binecunoscutul scriitor de romane fantasy, beneficiază și astăzi, după 40 de ani de la moartea sa, de o popularitate de poveste. Și, spun fanii lui din toată lumea, că merită. Dar câți dintre voi știu că Tolkien desena? Iar atunci când o făcea spunea că sunt doar niște mâzgălituri? Și, cum este mare lucru ca un om să fie înzestrat cu două talente, iar Tolkien este pe lista scurtă a scriitorilor-artiști faini, m-am gândit să vă arăt ce putea el să facă pe o foaie de hârtie cu pensula ori cu creionul. Citeşte tot articolul

Cealaltă jumătate. Cîteva lămuriri.

Cealaltă jumătate, volum coordonat de Whitney Chadwick şi Isabelle de Courtivron (trad. Raluca Cimpoieşu, Editura Vellant) cuprinde 13 analize ale modului în care au creat, au trăit şi au fost percepuţi 26 de artişti şi de scriitori  care şi-au împărţit, pentru o vreme, şi viaţa, şi interesul pentru acelaşi domeniu de creaţie. Citeşte tot articolul


Cărţi vechi pictate de Ekaterina Panikanova

Adăugăm azi un nume nou pe lista artiştilor care folosesc cărţile ca material de lucru pentru creaţiile lor: Ekaterina Panikanova, o talentată şi frumoasă rusoaică, care locuieşte acum la Roma. S-a născut în 1975 la Sankt Petersburg şi a terminat prima la secţia de  pictură murală din cadrul Academiei de Arte Frumoase din oraşul natal, fapt ce a făcut să-i fie încredinţat un studio în care să-şi poată realiza creaţiile. A realizat diverse proiecte, şi-a expus lucrările în expoziţii colective şi personale, timp de trei ani a predat studenţilor Universităţii de Design din Sankt Petersburg, iar în 2006 a fondat un grup al artiştilor plastici ruşi, numit Polyrealism. Citeşte tot articolul

“Marina” de Carlos Ruiz Zafón sau căutătorii de adevăr

Doi adolescenți ce fac pe Sherlock Holmes, femei cu frumuseți răpitoare, bestii înfricoșătoare, vise spulberate, adevăruri care aduc moartea. Sunt ingredientele unui cocteil a cărui rețetă a fost scrisă de spaniolul Carlos Ruiz Zafón (autor al unor bestseller-uri internaționale precum “Umbra vântului”, Palatul de miazănoapte - cronică sau Prizonierul Cerului - cronică) și care poartă numele “Marina”. Apărut de curând la Polirom, într-o nouă ediție (colecția "Actual"), romanul – ultimul dintr-o serie de cărți pentru adolescenți și preferatul scriitorului – are de toate, după cum scrie “The Philadelphia Inquirer”: “dragoste, mister, răzbunare și, mai important decât orice, o poveste construită magistral”. Citeşte tot articolul

Dan Ungureanu (artist): “Ilustrația este mai mult decât o imagine. Trebuie să povestească, să deschidă viziuni dar și să călăuzească cititorul.”

Îl știu pe Dan Ungureanu de pe la jumătatea anilor ’90, când am fost colegi la Liceul de Artă “Dinu Lipatti”, din Pitești. Își dorea pe-atunci să devină un pictor la fel de cunoscut ca aceia ale căror lucrări le admira în albumele pe care le răsfoia mai mult decât oricare din colegii lui. A înțeles mai târziu că “pictor” este un cuvânt destul de perimat pentru un artist care, mai ales astăzi, se poate exprima în nenumărate medii artistice. Și iată-l acum un grafician care face cu pasiune ilustrație de carte și care nu se simte, din acest motiv, mai puțin pictor. Ce înseamnă ilustrația de carte pentru el? Care sunt cărțile la care a lucrat până acum și care sunt cele pe care visează să le ilustreze în viitor? Ce bucurii îi aduce ilustrația de carte, pe lângă aceea de a ajuta textele să vorbească mai lesne prin desenele lui? Aflăm chiar de la el. Citeşte tot articolul

Kyle Stillman ajută cărţile să se întoarcă la rădăcini

Fiecare dintre noi a avut în copilărie tendinţa de a trata cărţile ca fiind jucării. Mânaţi de curiozitate şi de un impuls distrugător, poate am vrut chiar să smulgem cateva (sau mai multe) file şi de fiecare dată am fost împiedicaţi de la asemenea practici de către adulţi binevoitori şi răbdători, dornici să ne înveţe că până vom putea să ne bucurăm de beneficiile acestor obiecte momentan inacesibile, trebuie să le tratăm cu respect. Citeşte tot articolul

Artist: Nicola Dale taie cărțile

Cum obținem cunoașterea, se întreabă Nicola Dale? Ce se întâmplă cu toată informația pe care o acumulăm, cum se transformă? Artista își propune ca arta sa să fie o vizualizare a procesului prin care prinde, procesează și înțelege ceea ce citește. Cum face acest lucru? Tăind și sculptând în cărți și făcând din ele obiecte semnificative, transformându-le. Citeşte tot articolul

Guy Laramee sculptează în cărți

Ce e cunoașterea? Acumulare? Eroziune? Ce mai înseamnă cultura? Cum sunt lumile din cărți? Ce se întâmplă cu cărțile în societatea contemporană hipertehnologizată? Eroziunea culturii este tema care îl bântuie pe Guy Laramee de 25 de ani. Iar el crede că adevărata cunoaștere este, în ultimă instanță, eroziune. Citeşte tot articolul