CST vă învită la un nou Atelier al Istoricilor având ca subiect elitele intelectuale și tranformările sociale în România contemporană. Manifestarea se dorește a fi o dezbatere pe marginea volumului coordonat de Cristian Vasile, intitulat „Ne trebuie oameni!“ Elite intelectuale şi transformări istorice în România modernă şi contemporană (Edit. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2017), scris în colaborare cu Ionuţ Biliuţă, Călin Cotoi, Camelia Zavarache, Anca Şincan, Valentin Săndulescu şi Narcis Tulbure. Citeşte tot articolul
Tag: contemporan
Anchetă: 9 autori despre relația dintre fotografie și scris
Împânzit în egală măsură cu imagini și texte, spațiul exterior în care se derulează existența noastră de zi cu zi are un rol elementar în formarea și modelarea sensibilității umane, dar și în procesul creator. Fiind poate cea mai dinamică și mai promptă componentă a universului nostru perceptiv, întrucât gândim și (re)acționăm în acord cu stimulii pe care îi primim din realitatea imediată, vizualul poate fi considerat un important declanșator de literatură și artă, catalizând imaginația și emoțiile oamenilor. Astfel, toate formele de manifestare ale acestora, fie că vorbim de scris, pictură, sculptură, muzică, dans, performance sau oricare altă expresie artistică, au legătură cu ceea ce vedem și decodificăm prin actul privirii. Citeşte tot articolul
Homo Deus. Despre cum o să ajungem nemuritori, fericiți şi zei
Homo Deus, continuarea din 2017 a bestsellerului Sapiens, este o carte neliniștitoare. Deși e foarte ușor de citit (îi prezic un succes la fel de mare ca al surorii sale), Homo Deus nu te lasă defel să adormi cu zâmbetul pe buze. Mai ales spre sfârșit, acolo unde tânărul profesor Yuval Noah Harari anticipează viitorul apropiat al omenirii. Citeşte tot articolul
Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu
Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul
Interviu cu Ana Dragu: „Cred că orice om are o poveste de spus”
Interviu cu Guillermo Arriaga: „Poveștile nu mor niciodată”
Restless Flights: The Literature of JMG Le Clézio
Cum arată Bucureștiul văzut de Małgorzata Rejmer, o scriitoare poloneză
Liniștea de dinaintea furtunii: ”Grădina de ciment”, de Ian McEwan – o carte stranie, șocantă, excelentă
Micul Târg de Carte şi Artă Românească la Belle Vie
Degete mici de Filip Florian – „O poveste despre destin şi amor lumesc sau ceresc”
Filip Florian (n. 1968), unul dintre cei mai cunoscuţi autori români contemporani, a debutat în 2005 cu romanul Degete mici, pentru care a primit Premiul pentru debut al revistei România literară şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză. Împreună cu fratele său, Matei Florian, a publicat în 2006 romanul Băiuţeii; în 2008 a publicat Zilele regelui, iar în 2012 a revenit cu un al patrulea roman, Toate bufniţele.
Alain de Botton și “Religia pentru atei” din viața de zi cu zi
Alain de Botton nu-și propune să jongleze cu veșnicul măr al discordiei dintre credincioși și atei: existența lui Dumnezeu. Bineînțeles că nu există, spune tranșant de la început de Botton, ateu convins, bineînțeles că nici o religie nu e adevărată în sens teologic, dar hai să vedem ce putem învăța noi, ateii, din practicile religioase. Cum aplicăm ideile religioase, cele bune, în viața noastră de zi cu zi? Religiile nu sunt construite întâmplător, ci se bazează pe o bună cunoaștere a naturii umane, a relațiilor noastre cu ceilalți și a nevoilor noastre.