Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Copilăria e uneori tentaculară și premonitorie, iar alteori este atât de traumatică încât scriitorii cărora le adresez propunerea de a intra în acest labirint refuză experiența rememorării. T.O. Bobe ne oferă o experiență aproape sinestezică, care ne face să auzim, să vedem și să mirosim de la coarnele din Babadag până la praful străzii unde se juca Țară, țară vrem ostași!, toate într-un carusel de imagini în continuă mișcare din cartierul constănțean Coiciu.
Tag: copilarie
Autori în casă, autori acasă – #8: Andrei Novac
Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Andrei Novac ne povestește despre o copilărie care se desface ca un drum pe care se pășește continuu: pe drumul pe care merg,/ forma lui este asemănătoare/ cu cerul pe care îl ridici,/ mereu după ploaie. Citeşte tot articolul
Ioana Nicolaie: „«Pelinul negru» este povestea transformării în «celălalt»” (interviu)
Scriitoarea Ioana Nicolaie a revenit cu un nou roman, Pelinul negru (Editura Humanitas), o carte scrisă impecabil, sfârșietoare, fabuloasă, care trebuie citită atât pentru valoarea sa literară (și istorică), cât și pentru că este o carte cum rar ați întâlnit, un volum care spune multe despre fiecare dintre noi. Citeşte tot articolul
„În spatele blocului”, de Mara Wagner – un roman despre lumea și jocurile copiilor și adolescenților din comunism
Mara Wagner debutează la editura Nemira în colecția Cuaternar cu romanul În spatele blocului – o carte despre copilăria și adolescența petrecute în comunism, cu toate jocurile și micile ritualuri care colorau viața într-o epocă gri.
Cartea se lansează pe 3 mai, la Cafeneaua Cărturești Verona, de la ora 19.00. Citeşte tot articolul
Autori în casă, autori acasă – #5: Diana Iepure
Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Citeşte tot articolul
Întâlnire de poveste cu Ana Barton şi Horaţiu Mălăele
Vă aşteptăm sâmbătă, 18 martie, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la o seară de poveste cu Ana Barton şi Horatiu Malaele despre copilărie, viaţă, moarte şi, mai ales, îngăduinţă. Citeşte tot articolul
„Firesc e să iubești” – Riri Sylvia Manor, „Bucuria de a nu fi perfectă. Memorii București – Tel Aviv 1941-2015”
Până în toamna anului trecut, când la editura Humanitas a apărut volumul de memorii Bucuria de a nu fi perfectă, Riri Sylvia Manor îmi era un nume cunoscut destul de vag. Cu atât mai mare a fost surpriza de a descoperi una dintre cele mai bune cărți de memorialistică din câte am citit până acum. Și asta pentru că viața scriitoarei a stat și stă în continuare, din multe puncte de vedere, sub semnul extraordinarului, atât ca natură a experiențelor, dar și ca mod de a le trăi, de a le absorbi, de a le transforma în înțelegere și, nu în ultimul rând, de a le pune în pagină, de a le transforma în povești. Citeşte tot articolul
Autori în casă, autori acasă – #2: Cătălin Pavel
Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Cătălin Pavel se întoarce în timp, în anii `80, într-un cartier din Militari, în Bucureștiul animat de eroi și entități fantomatice.
Citeşte tot articolulArtiștii și cărțile: Anca Maria Ciofîrlă – „Cărțile schimbă direcții”
O zi de vară frumoasă, cu valuri de căldură și adieri ușoare de vânt. Sub cireșul mare din grădină, prin care se tot agită ciorile, citesc dintr-o carte cu coperte tari (ceva de Alexandre Dumas, cred) și, în timp ce, cu o mână, dau paginile, cu cealaltă golesc un borcan de dulceață de vișine. Imaginea asta cu mine într-o vacanță de vară, este una dintre cele mai vii amintiri din copilărie. Cred că acum, rememorând acel fragment de zi, înțeleg la ce se referea Marcel Proust atunci cân spunea că „Nu există probabil nici o zi din copilăria noastră pe care să o fi trăit atât de intens ca cele pe care le-am petrecut citind cartea preferată”. Citeşte tot articolul
Cum l-a ajutat experiența de jurnalist pe Rudyard Kipling, autorul „Cărții Junglei”, să devină scriitor
Știați că Rudyard Kipling, autorul atât de cunoscutei Cartea Junglei, a scris, înainte de a se apuca de proză, zeci de texte de jurnalism? Nu avea mai mult de 16 ani, când, proaspăt întors în India natală din Londra - unde fusese trimis pentru studii și unde nu a petrecut o copilărie tocmai fericită, din pricina familiei adoptive care-l disprețuia -, Kipling s-a angajat ca reporter la ziarul Civil and Military Gazette. Citeşte tot articolul
Frumusețe chircită printre suferințe – Durere, Zeruya Shalev
„Mary Poppins”, „Mary Poppins se întoarce” şi „Mary Poppins deschide uşa”, de P.L. Travers revin!
Prin labirintul amneziei voluntare – „Ca să nu te pierzi în cartier” de Patrick Modiano
CozyMilArt – semne de carte și zâmbete
Mica bucurie a zilei de astăzi vine de la Milena Veleva, o bulgăroaică plină de creativitate, ale cărei semne de carte mi-au adus zâmbetul pe buze. Și cum altfel ar putea sta lucrurile la vederea unora dintre cele mai adorabile animale din pâslă, care, pe lângă faptul că sunt atât de drăguțe mai au și îndeletnicirea nobilă de a ne aminti unde am rămas cu lectura? Citeşte tot articolul