Tag: filosofie

Editura Herald la Bookfest 2017

La ediţia cu numărul 12 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, la standul Editurii Herald (incinta complexului expoziţional Romexpo), iubitorii cărţii vor avea ocazia să participe la inedite lansări de carte, evenimente editoriale, sesiuni de autografe şi dezbateri pe diverse tematici, alături de autori, traducători şi specialişti în domeniu. Citeşte tot articolul


Întâlniri cu Jung de E.A. Bennet

C.G. Jung, prin carisma-i incontestabilă, dar și prin noutatea și îndrăzneala ideilor sale, a fost una dintre cele mai influente personalități ale secolului al XX-lea. S-a scris destul de mult despre persoana acestuia, dar și despre psihanaliză. Printre apropiații lui Jung, mai ales din ultima parte a vieții sale, s-a numărat și medicul E.A. Bennet, care a notat într-un mic jurnal, Meetings with Jung (1946-1961), apărut și la noi la Editura Trei cu titlul Întâlniri cu Jung, discuțiile avute cu psihanalistul elvețian de-a lungul a aproape douăzeci de ani. E.A.  Bennet a studiat filosofia și religia la Trinity College, apoi a fost numit preot al Bisericii Anglicane. În 1925, la același Trinity College, a absolvit medicina. Pe Carl Gustav Jung l-a întâlnit pentru prima dată la începutul anilor 1930, devenind, mai apoi, unul dintre cei care  au contribuit din plin la răspândirea psihanalizei jungiene în Anglia. Citeşte tot articolul

Când pasiunea pentru cărți omoară – cazul rusesc

Nu știu cum se întâmplă dar, aparent, rușii sunt mai pasionali decât alte nații. Poate e de la vodcă. Și nu oricum, ci în ceea ce privește literatura (și filosofia). Săptămâna trecută toate ziarele importante din afară au scris despre cazul celor doi ruși care, la un pahar de vorbă (cu alcool inclus), au purtat o discuție în contradictoriu în ceea ce privește superioritatea unui gen literar sau al altuia (mai exact, proză versus poezie). Susținătorul înfocat al prozei, în vârstă de 67 de ani, a pierdut disputa fiind înjunghiat de fanul poeziei, în vârstă de 53 de ani. Citeşte tot articolul

The Childhood of Jesus, J. M. Coetzee

Cititorii scriitorului sud-african (naturalizat in Australia) J.M. Coetzee sunt probabil obișnuiți cu bizareriile caracteristice ficțiunii și narațiunilor sale. Ultima sa lucrare, The Childhood of Jesus /  Copilăria lui Isus (publicată în martie 2013), nu se dezminte, prezentându-se cititorului curios drept o alegorie ermetică, o cutiuță chinezească fără cheie, o enigmă fără dezlegare. Citeşte tot articolul

Zen și arta reparării motocicletei, de Robert M. Pirsig

Una dintre cărțile cult din zona de graniță dintre literatură și filosofie, Zen și arta reparării motocicletei e o prezență bizară în ambele tabere: nu-i tocmai beletristică, pentru că 90% reprezintă cugetări, raționamente și discursuri filosofice, logice și dialectice; iar pentru o carte de filosofie, are foarte multă auto-biografie și fragmente din manualul tehnic al unei motociclete. Și asta nu e tot ce o face controversată. Lucrarea a fost refuzată de un număr record de 121 de edituri înainte de publicarea ei în 1974. În același an a devenit best seller și a rămas în opinia publicului cititor una dintre cele mai valoroase cărți ale literaturii americane. Citeşte tot articolul

Despre filosofii şi filosofi cu Robert Zimmer

Istoria filosofiei este un domeniu exploatat la maximum de diverşi autori în diverse moduri – de la expunerile clasice până la cele provocatoare, precum, de pildă, cele ale francezului Michel Onfray. Filosofia. De la Iluminism până astăzi, micul volum al lui Robert Zimmer, poate fi plasat undeva între cele două genuri. În fapt, este o carte de popularizare, iar ca orice volum de acest gen, nu caută să şocheze, cât să informeze. Citeşte tot articolul

Alain de Botton și “Religia pentru atei” din viața de zi cu zi

Alain de Botton nu-și propune să jongleze cu veșnicul măr al discordiei dintre credincioși și atei: existența lui Dumnezeu. Bineînțeles că nu există, spune tranșant de la început de Botton, ateu convins, bineînțeles că nici o religie nu e adevărată în sens teologic, dar hai să vedem ce putem învăța noi, ateii, din practicile religioase. Cum aplicăm ideile religioase, cele bune, în viața noastră de zi cu zi? Religiile nu sunt construite întâmplător, ci se bazează pe o bună cunoaștere a naturii umane, a relațiilor noastre cu ceilalți și a nevoilor noastre.

Citeşte tot articolul


Montaigne, filozoful prieten

Ce ştim despre Michel de Montaigne? Am impresia că mai nimic şi convingerea că e mare păcat. Azi se împlinesc 480 de ani de cînd s-a născut şi cred că e o ocazie nimerită să aruncăm un ochi măcar peste biografia lui, dacă nu direct peste eseuri. De ce am face asta? Pentru că a fost un filozof mult mai prietenos cu defectele omului decît mulţi alţii, pentru că a avut o mare preţuire pentru fratele nostru, porcul, pentru că a adus şi corpul în discuţiile filozofice şi da, pentru că adora să doarmă. Atît de mult încît la el la castel, lîngă Bordeaux, punea să se tragă clopotele la miezul nopţii doar ca să aibă plăcerea să se culcuşească la loc. Citeşte tot articolul

Teoria literaturii şi a culturii, în benzi desenate. „Introducing Critical Theory. A Graphic Guide” de Stuart Sim & Borin Van Loon

Dacă nici în benzi desenate nu poate fi înţeleasă şi plăcută teoria literaturii şi a culturii, atunci cum? Stuart Sim şi Borin Van Loon s-au gândit la un mod accesibil şi simpatic de a prezenta numeroasele teorii care au tot apărut după anii ’50 şi au alcătuit un volum – texte de Stuart Sim şi desene de Borin Van Loon – prin care încearcă să facă puţină lumină în hăţişul ideilor care însoţesc deja orice analiză literară şi culturală: „One no longer studies «literature», but literature plus the full range of  critical theories used to construct readings of narratives”. Citeşte tot articolul

Ceci n’est pas une histoire féministe – despre Ibrăileanu

Că mulţi dintre marii filozofi şi gânditori, de la noi şi nu numai, au fost misogini e un fapt bine ştiut – Kant, Schopenhauer, Noica, G. Călinescu etc. - nimic surprinzător. Mai uimită am fost însă când am dat peste volumul de Scrieri alese de Garabet Ibrăileanu, apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2010. Când vorbim despre criticii de la începutul de secol XIX, Garabet Ibrăileanu apare ca o figură de intelectual cu vederi deschise, un critic care a trecut de la a susţine specificul naţional la a promova filonul estetizant. Volumul aduce în prim-plan şi latura de publicist a lui Ibrăileanu, făcând cunoscute cititorilor o serie de articole scrise în anii ’20, în Viaţa românească. Surprinzător, sobrul Ibrăileanu se aventura în consideraţii frivole şi îşi expunea părerile despre modă, căsătorie, femei. Poate că de la această figură mai modernă a epocii, te-ai fi aşteptat să aibă vederi mai moderate, dar nici Ibrăileanu nu a fost mai „open minded” decât G. Călinescu sau Camil Petrescu: pentru el, femeia este, oricât şi-ar învălui părerile într-o notă „filozofică”, încercând să justifice ontologic diferenţierea între sexe, cetăţean de rangul al doilea. Citeşte tot articolul