Tag: personal

Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”

Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Vlad Zografi: „Nicoară Potcoavă mi-a întunecat un an din copilărie”

Pe Vlad Zografi l-am ascultat la diferite evenimente literare, unde mi-a făcut de fiecare dată o impresie puternică prin felul său de a vorbi. La Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB), ediția a 9-a, venisem pregătită să îl invit la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar, până să trec la fapte, l-am auzit declarând în fața publicului că nu îi plac fotografiile. Parcă îmi citise gândurile. M-am dezumflat și am renunțat să-l mai abordez, însă peste câteva luni mi-am luat inima în dinți și i-am scris un e-mail, pe trei sferturi convinsă că voi fi refuzată. Ca pentru a mă surprinde din nou, Vlad Zografi mi-a acceptat invitația. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Adina Popescu: „Mi-e dor de biblioteca părinților și de sentimentul de siguranță pe care mi-l transmitea”

Prima mea întâlnire cu scriitoarea Adina Popescu a fost în paginile cărții sale semi-autobiografice, Povestiri de pe Calea Moșilor, unde m-a încântat prin stilul ei natural și plin de umor. Despre Adina mai știam că este jurnalistă la Dilema Veche, iar la întâlnirea noastră pentru rubrica Bibliotecă de scriitor am aflat că a regizat și două filme documentare - Copiii Uraniului și Anul dragonului - și că este coordonatoarea revistei Ordinul Povestitorilor, unde copiii creativi pot publica texte și cronici de carte. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Alexandra Rusu: „Pentru mine, cititul n-a fost niciodată o pasiune”

Pe Alexandra Rusu am cunoscut-o mai întâi în rolul de co-fondator al site-ului Booktopia.ro, iar recent și în cel de scriitoare, după ce a debutat cu romanul Cartea năsoaselor, o poveste neobișnuită care se adresează atât copiilor, cât și adulților. Odată cu întâlnirea noastră pentru rubrica „Bibliotecă de scriitor”, am cunoscut-o pe Alexandra Rusu și în postura de cititoare, designer și cartograf al teritoriilor mereu în schimbare din biblioteca personală. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Ciprian Măceșaru: „Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

Pe Ciprian Măceșaru a trebuit să îl „curtez” un pic până mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica „Bibliotecă de scriitor”. În cele din urmă, reținerile s-au risipit după ce ne-am întâlnit întâmplător într-un anticariat din Centrul Vechi, unde am stat de vorbă despre cărțile preferate. Și uite-așa am ajuns acasă la Ciprian, unde am dat peste o bibliotecă imensă, cu mii de volume puse pe două rânduri, pentru că deja nu mai este loc pentru tot ce s-a adunat de-a lungul timpului. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Bogdan-Alexandru Stănescu: „Vânez anticariatele așa cum alții caută cele mai bune cârciumi”

Despre Bogdan-Alexandru Stănescu, căruia mulți îi spun, simplu, BAS, știam că este un foarte bun editor, care, de unsprezece ani, are în grijă una dintre cele mai cunoscute și apreciate colecții de literatură universală din România, „Biblioteca Polirom”. Abia după ce am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor mi-am dat seama că am în față o adevărată enciclopedie în materie de literatură, căci Bogdan-Alexandru Stănescu cunoaște o mulțime de lucruri și ar putea să povestească la nesfârșit despre tot felul de cărți mai puțin cunoscute și mici ciudățenii ascunse pe zecile de rafturi răspândite prin casă. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Vasile Ernu: „Nu fetișizez cartea ca obiect. Mă interesează povestea, ideea”

Pe Vasile Ernu l-am văzut mereu de la distanță - îl recunoșteam imediat datorită kipei purtate pe cap, care îi dădea un aer ușor străin și oarecum inabordabil -, dar iată că, în cele din urmă, l-am întâlnit și am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Mă gândeam că poate voi fi expediată rapid, după câteva răspunsuri laconice, însă Vasile Ernu s-a dovedit un interlocutor deschis și prietenos, care mi-a răspuns pe îndelete la întrebările despre biblioteca personală. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Simona Antonescu: „Sunt foarte posesivă cu cărțile mele”

Pe Simona Antonescu am cunoscut-o prima oară în paginile romanului Darul lui Serafim, a doua carte pe care a publicat-o autoarea. M-au fermecat istoriile și personajele sale, extrase cu migală din trecut, pe care le reînvie în fața cititorilor contemporani, odată cu atmosfera unor vremuri apuse. Mi-am dorit să cunosc și omul din spatele poveștilor, astfel că m-am bucurat foarte mult când Simona mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Irina Georgescu Groza: „Important e să citim, nu neapărat să acumulăm cărți”

Am auzit prima oară de Irina Georgescu Groza atunci când a avut loc lansarea volumului ei de proză scurtă, Dincolo de ferestre, apărut recent la Editura Casa de Pariuri Literare. Irina a acceptat imediat invitația de a lua parte la rubrica Bibliotecă de scriitor, și, astfel, am ajuns într-un apartament nou, amenajat cu mult bun gust, unde cele trei biblioteci, fiecare cu personalitatea sa, aveau rafturile pline cu cărți și obiecte înțesate de povești. Este o bibliotecă relativ tânără, căci Irina a lăsat în urmă cărțile citite în liceu și în studenție, însă este una de care tânăra scriitoare este foarte mândră. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Cristina Andrei: „Cartea mea stă la raftul cu prieteni”

Cred că orice iubitor de carte are curiozități legate de bibliotecile altora. Așa a apărut ideea rubricii „Bibliotecă de scriitor”, în care autorii contemporani (deocamdată, cei români) sunt luați la întrebări și fotografiați alături de biblioteca lor. Prima invitată este jurnalista și scriitoarea Cristina Andrei, de care ați auzit, probabil, fie de la televizor, fie datorită romanului Abonatul nu poate fi contactat, publicat în 2014 la Editura Nemira.  Citeşte tot articolul

Iván Repila: „Obiectivul meu ca scriitor este să-mi găsesc propriul drum” (interviu)

Iván Repila, scriitor spaniol tânăr și de succes, a fost unul dintre oaspeții celei de-a opta ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), ediție care a avut loc între 2 și 4 decembrie, la Muzeul Țăranului Român. A lucrat în publicitate, teatru, domeniul editorial, iar de câțiva ani s-a dedicat scrisului. Debutul său, Una comedia canalla, a fost primit foarte bine atât de critică, cât și de public. Cu cel de-al doilea roman, El niño que robó el caballo de Attila, apărut în 2013, Iván Repila s-a impus și pe piața de carte internațională. Chiar la timp pentru FILB, cea mai recentă carte de-ale sale a apărut și la noi, la Editura Univers, în traducerea Simonei Sora: Băiatul care a furat calul lui Attila, o carte subțirică, năucitoare, frumoasă tare. Citeşte tot articolul

interviu cu Jean Mattern

Jean Mattern: „Cred că rolul nostru în literatură, ca scriitori, este să ne ocupăm cu ceea ce nu putem uita” (interviu)

Jean Mattern este scriitor și editor francez - coordonează, la prestigioasa editură Gallimard, colecţia de literatură străină „Du Monde Entier” şi colecţia „Arcades”. La noi, Editura Polirom a publicat două dintre cărțile sale: Băile Kiraly (2009, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Silviu Lupescu, cuvânt înainte de Gabriela Adameșteanu) și Lapte și miere (2011, colecția „Biblioteca Polirom. Proză XXI”, traducere de Anca Băicoianu). Acesta a fost de mai multe ori în România, atât pentru a-și lansa volumele, cât și pentru a participa la diferite întâlniri - de exemplu, în 2011, Jean Mattern a fost invitat la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB), iar în 2013 la prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), la ambele în calitate de scriitor, și nu editor. Citeşte tot articolul

interviu cu Jean Mattern

Jean Mattern: „I think that our role in literature, as writers, is to deal with what we cannot forget” (interview)

Jean Mattern is a French writer and editor - he coordinates, at the prestigious publishing house Gallimard, the collections of foreign literature „Du Monde entier” and „Arcades”. In Romania, Polirom publishing house translated two of his books: The Kiraly Baths (2009, collection „The Polirom Library. Prose XXI”, translated by Silviu Lupescu, foreword by Gabriela Adameşteanu) and Milk and Honey (2011, collection „The Polirom Library. Prose XXI”, translated by Anca Băicoianu). He has been several times in Romania, both to launch his volumes and to attend different meetings - for example, in 2011, Jean Mattern was invited to the fourth edition of the International Literature Festival in Bucharest (FILB) and, in 2013, he was at the first edition of the International Festival of Literature and Translation in Iași (FILIT), in both cases as a writer, not as an editor. Citeşte tot articolul