Tag: razboi

Listă de bookaholic: 5 cărți despre război

Centenarul Primului Război Mondial (în 2014 s-au împlinit o sută de ani de la începerea primului mare conflict al umanității) a însemnat, pe lângă comemorări, și numeroase cărți noi (de ficțiune, dar și istorice) care au adus în atenția publicului războiul cu toate atrocitățile sale, dar și o perspectivă nouă, mult mai umană, a ceea ce înseamnă un astfel de conflict. Încercând să înțeleagă cum și de ce scriitorii nu s-au mai axat pe evenimentele majore, pe tactici militare sau pe stabilirea unor cronologii faptice seci, ci s-au îndreptat către o perspectivă umană a războiului în care importanți erau oamenii, cu sentimentele și trăirile lor (trăirile reale – frică, frig, foame, disperare; nu trăirile din cărțile de istorie și manifeste – eroism, curaj, patriotism, ură). Citeşte tot articolul

Lumea Sofiei de Jostein Gaarder

Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder – o călătorie fermecătoare

Există nenumărate poveşti de care ne îndrăgostim şi pe care nu le mai uităm niciodată. Cuvintele, întâmplările, faptele rămân întipărite în inimă, ca prinse în cea mai veche carte din lume. Mai există, de cealaltă parte, şi poveştile pe care încercăm din răsputeri să le uităm. Poveştile care, la vremea lor, nu au fost spuse prin cuvintele potrivite. Ce face însă, dincolo de felul în care rostim o poveste, să rămână alături de noi o trăire pe care ne promitem că nu o vom uita niciodată? Şi, tot dincolo de cuvinte, amintirea a ceea ce simţim se păstrează, fără ca noi să mai depunem vreun efort ca atunci când încercăm să uităm. Citeşte tot articolul

O mitologie a originilor – Sectanții, de Vasile Ernu

Cartea lui Vasile Ernu, „Sectanții” (Polirom, 2015) e un soi de ficțiune autobiografică. Nu avem de unde ști dacă istoria relatată a fost realmente trăită de autor, dacă e deci conformă cu realitatea, cert este că ea respectă convenția autenticității, prin scrierea la persoana I și abordarea unei formule confesive. E greu de spus, așadar, cât e istorie și cât e literatură aici, dar a le departaja e simplist și inutil. Naratorul-protagonist își asumă rolul de portavoce a comunității religioase căreia i-a aparținut și încă îi mai aparține, dacă nu prin altceva, atunci măcar prin fervoarea cu care își proclamă convingerile. Nu e fără însemnătate că pretextul narativ al cărții e tocmai moartea tatălui, așadar bilanțul comunității se face într-un moment de cumpănă, în care adevăruri mocnite ies la iveală, sfidător. Cartea poate fi citită și ca un manifest, ca o revanșă a unei comunități de năpăstuiți pentru care izbăvirea vine din chiar anatema aruncată asupra lor. Citeşte tot articolul

interviu cu Shani Boianjiu

Interviu cu Shani Boianjiu: „Îmi doresc să-mi fi fost mult mai frică, pentru că armata a fost un șoc imens pentru mine”

Așa cum spuneam, pe scurt, și în impresiile despre cartea Oamenii eternității nu se tem niciodată, Shani Boianjiu a devenit cunoscută în toată lumea grație acestui volum de debut, apărut în 2012. Până acum, cartea ei a fost publicată în douăzeci și trei de țări și a fost inclusă pe lista The Wall Street Journal a celor mai bune zece titluri de ficțiune din 2012; de asemenea, Oamenii eternității nu se tem niciodată a fost considerată una dintre cele mai bune cărți ale anului 2012 de către ziarul pakistanez Herald și una dintre cele mai bune cărți ale anului 2013 de către publicația suedeză Sydvenskan. Shani Boianjiu a fost, totodată, prima scriitoare israeliană nominalizată la Women’s Prize for Fiction din Marea Britanie și cea mai tânără laureată a premiului 5 under 35 decernat de National Book Foundation, printre alte nominalizări și premii.  Citeşte tot articolul

Shani Boianjiu carte de debut

Oamenii eternității nu se tem niciodată, de Shani Boianjiu – un roman puternic, captivant, autentic

Din 2012, numele lui Shani Boianjiu a apărut foarte des în presa internațională grație volumului ei de debut, Oamenii eternității nu se tem niciodată (Editura Polirom, colecţia „Biblioteca Polirom”, coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu, traducere din limba engleză de Ioana Filat, iunie 2014, titlul în original: The People of Forever Are Not Afraid). Tânăra scriitoare israeliană (în prezent, de 27 de ani), cu origini românești și irakiene, și-a scris primul roman nu în limba maternă (ebraică), ci direct în limba engleză - și asta pentru că l-a început atunci când studia engleza și antropologia la Harvard, la un curs de creative writing, imediat după ce și-a încheiat serviciul militar obligatoriu în Israel. De altfel, experiențele din perioada stagiului în Forțele de Apărare Israeliene au stat la baza romanului de față.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Andrew Cowan

Interviu cu Andrew Cowan: „Personajele noastre au ADN-ul nostru”

Andrew Cowan este un scriitor britanic care predă cursuri de creative writing la Universitatea East Anglia. Totodată, este și directorul departamentului de creative writing din cadrul aceleiași universități. Cartea sa de debut, Porcul, a fost tradusă la noi în 2009, de Ruxandra Ana, și a fost publicată la Editura Leda. Cu acest roman, autorul britanic a câștigat numeroase premii, dintre care amintim Betty Trask Award, Sunday Times Young Writer of the Year Award, Authors’ Club First Novel Award, Scottish Arts Council Book Award și Ruth Hadden Memorial Award. Cel mai recent volum al lui Cowan se numește Worthless men și a apărut în 2013.  Citeşte tot articolul

Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, de David Abulafia. O carte-expediţie

Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei este o istorie care impresionează ca amploare şi care se ocupă de viaţa popoarelor care au trăit, s-au războit sau au intrat în relaţii de comerţ şi schimb  în jurul Mării Mediterane. De la navigatorii greci și fenicieni, istoricul avansează către episoade cu cruciaţi şi navigatori temerari, cu bătălii decisive, cu negocieri „murdare“ cu piraţii sau cu expediţii navale care au pus în contact trei continente. Cartea lui David Abulafia oferă o plajă spectaculoasă  de informaţii,  planşe, hărţi şi imagini cu nenumărate relicve arheologice, plus analize minuțioase ale unor crize și contexte politice în perpetuă mișcare. Citeşte tot articolul

cronica a cartii Marea dimineata de Margaret Mazzantini

”Marea, dimineața” de Margaret Mazzantini – o mare dezvrăjită

Anul trecut apăruse la Editura Polirom, în colecția ”Biblioteca Polirom. Actual”, în traducerea Gabrielei Lungu, romanul Nimeni nu se salvează singur (cronică aici), semnat de Margaret Mazzantini. În urmă cu câteva luni, la începutul lui 2014, a fost publicată, cu aceleași coordonate, cartea Marea, dimineața. Ceea ce-mi spune (fără a avea date concrete) că Margaret Mazzantini este o scriitoare destul de apreciată la noi, din moment ce se traduc cărțile ei atât de repede. Lucru care este cum nu se poate mai bine, zic eu - veți vedea în rândurile ce urmează de ce.  Citeşte tot articolul

”Viața și vremurile lui Michael K”, de J.M. Coetzee – manifest pentru libertate

Se vorbeşte despre Coetzee, printre altele eseist şi traducător, ca despre cel mai premiat scriitor de limbă engleză în viaţă – în 2003 lua Premiul Nobel, după două Booker Prize (primul scriitor care reuşeşte această performanţă), în 1983 pentru cartea aceasta, Viața și vremurile lui Michael K, şi în 1999 pentru Dizgraţie.Născut în Cape Town, Africa de Sud, a combătut apartheidul prin literatura sa şi a luat poziţie public, cerând guvernului sud african să renunţe la politica de segregare rasială şi de limitare a drepturilor persoanelor de culoare. Când i-a fost acordat Premiul Nobel, pentru romanele sale despre efectele colonizării în Africa de Sud, motivația comitetului suedez a sunat așa: „pentru explorarea slăbiciunii și a înfrângerii, pentru că surprinde scânteia divină din om”. Citeşte tot articolul

Interviu cu Mike Ormsby: ”A scrie un roman se aseamănă cu a fi într-o trupă sau într-un club sportiv: ai nevoie de o echipă bună”

Mike Ormsby este un scriitor britanic, fost jurnalist BBC, trainer BBC World Service și muzician. În decembrie 2013 a publicat primul său roman, Child Witch Kinshasacare discută, prin intermediul ficțiunii, problema copiilor-vrăjitori din Kinshasa, Congo - în principal, prin ochii lui Frank Kean, un jurnalist care aterizează într-un loc ciudat, străin și încearcă să-i descopere ”secretele”, să înțeleagă o lume complet diferită (pentru sinopsis și fragmente din carte, intrați aici). În timp ce citeam acest roman, captivată, a apărut, la începutul lui martie, și volumul al doilea al seriei Child Witch, numit Child Witch London. Citeşte tot articolul

Războiul cu glutenul. Novak Djokovic, „Dieta câştigătoare”

O carte care se adresează nu numai iubitorilor de tenis, Dieta câştigătoare (Editura Publica, 2013, traducere de Dorul Someşan) a tenismenului Novak Djokovic , unul dintre cei Patru Mari ai tenisului contemporan (alături de Roger Federer, Rafael Nadal şi Andy Murray), poate să constituie un ghid pentru o viaţă mai sănătoasă indiferent de implicarea în viaţa sportivă. Pe Djokovic dieta lipsită de gluten l-a ajutat chiar să ajungă numărul unu în clasamentul ATP, poziţie ocupată, în prezent, de Rafael Nadal. La fel ca Andy Murray, o excepţie fericită, care a înscris Scoţia (şi, automat, Marea Britanie) în avanscena tenisului profesionist, Djokovic este reprezentantul unei ţări care nu a avut multe realizări în acest domeniu, Serbia, şi care, în plus, a trecut şi printr-un război devastator. Citeşte tot articolul