Tag: religie

cash1

Johnny Cash despre Johnny Cash, în propriile poeme

Dacă a făcut cineva un film despre viața mea/ Nu o să-mi placă/ Dar o să-l urmăresc de două ori, așa sună versurile poemului Don’t Make a Movie About Me, unul dintre multele scrise de Johnny Cash, care vor fi publicate luna aceasta pentru prima dată. Scrise de mână, poemele lui Cash au fost adunate într-un volum intitulat Forever Words: The Unknown Poems of Johnny Cash, editat de Paul Muldoon (poet iralndez, câștigător al unui premiu Pulitzer) și publicat ieri, pe 15 noiembrie, de Blue Rider Press. Citeşte tot articolul


afis_teritorii-granite-comunitati_300dpi

Colocviul internațional în Studii Culturale şi Științele Comunicării, ediția a III-a: „Teritorii, Granițe, Comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă”

Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere a Universității din București organizează, în zilele de 4 şi 5 noiembrie 2016, Colocviul internațional în Studii Culturale şi Științele Comunicării, cu tema Teritorii, Granițe, Comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă / Places, Boundaries, Communities. Mapping Identities in a (Dis)connected World / Territoires, Frontières, Communautés. Reconfigurations identitaires dans un monde (dis)continu. Citeşte tot articolul

fania oz

„Îmbrățișarea și povestea în același timp” – interviu cu Fania Oz-Salzberger

Fania Oz-Salzberger, istoric israelian de renume și fiica lui Amos Oz, împreună cu care a scris volumul Evreii și cuvintele, tradus recent la Editura Humanitas, a fost una dintre invitatele speciale ale ediției din acest an a Bookfestului. Cu acest prilej, am vorbit nu doar despre volumul scris împreună cu tatăl său, ci și despre cum se împacă literatura cu istoria, despre Biblie, fanatism, umor sau despre puterea poveștilor și a îmbrățișărilor. Citeşte tot articolul

call-for-papers2

Call for papers: TERITORII, GRANIȚE, COMUNITĂȚI. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă

Departamentul de Ştiinte ale Comunicării vă invită, în perioada 4-5 noiembrie 2016, la Conferința internațională în Studii culturale și Ştiinte ale Comunicării

TERITORII, GRANIȚE, COMUNITĂȚI. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă

REZUMAT

Conferința propune o abordare plurală a noțiunilor teritoriu, graniță, comunitate, precum și a relațiilor dintre ele. Cum se materializează aceste relații într-un caz individual, pentru un grup sau pentru o mulțime de emigranți? În istorie și în prezent? Ce fracturi sau transformări identitare se petrec în cazul exilatului sau al refugiatului? Ce soluții de integrare construiește el sau i se oferă? Ce afirmă studiile despre istoria, rolul și efectele (re)trasării granițelor? Unde se situează într-o comunitate nouă un refugiat sau un exilat? Ce teritoriu ocupă el, dar discursul lui? Cine este el la final? În plus, ce afirmă studiile de graniță? Dar studiile despre fenomene culturale de graniță? Citeşte tot articolul

lecturi de paste

Cărți pentru Paște – lecturi problematice, dincolo de dogme

Luna asta au apărut două cărți care nu doar că mi s-au părut interesante, ci mi s-au părut interesante de citit în paralel chiar în zilele libere de Paște. Dincolo de vacanța mult-așteptată și de mesele (prea)pline, sărbătorile ar trebui să fie (cel puțin așa spune teoria, dogma) și o perioadă de reculegere spirituală, de meditație și de comunicare cu divinitatea. Eu nu stau să judec ce face și ce nu face fiecare, dar îmi place să stau din când în când și să meditez, mai ales asupra lucrurilor pe care suntem obișnuiți să le luăm de-a gata de bune. Citeşte tot articolul

supunere-michel-houellebecq-e1435436802830

„Supunere” de Michel Houellebecq, un roman crepuscular

În ianuarie 2015, o coincidenţă teribilă a făcut ca lansarea celui mai recent roman al lui Michel Houellebecq, Soumission/ Supunere (Flammarion, 2015; Humanitas Fiction, 2015, traducere şi note de Daniel Nicolescu) să aibă loc în acelaşi timp cu atacurile teroriste (ale teroriştilor islamici) de la săptămînalul satiric Charlie Hebdo – şi asta cu atît mai mult cu cît romanul lui Houellebecq vorbeşte despre o ipotetică islamizare a Franţei în 2022. Citeşte tot articolul

schmitt bucuresti

Şapte concluzii despre iubire spuse de Eric-Emmanuel Schmitt la Ateneul Român

Ateneul Român a găzduit aseară, 9 decembrie, conferinţa „Eric-Emmanuel Schmitt în dialog cu Marina Constantinescu”, continuând astfel seria de întâlniri din cadrul „Conferinţele Ateneului Român”. În luminile care aminteau de începerea unui concert simfonic, sala mare, plină ochi, se pregătea pentru întâlnirea cu scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt, organizată de Humanitas Fiction în parteneriat cu Institutul Francez. Citeşte tot articolul

Evreii-si-cuvintele

Educația bazată pe interogație sau reverența ireverențioasă – „Evreii și cuvintele”, de Amos Oz

Citind cea mai recentă carte a lui Amos Oz tradusă în română – Evreii și cuvintele – te întrebi, vrând-nevrând, cum ar fi fost să aibă și copiii românilor drept povești ale copilăriei texte care să provoace întrebări și răspunsuri privind până și cele mai neînsemnate aspecte ale existenței (legate în discuții firesc-contradictorii), în loc de scufițe care sunt mâncate de lup dacă se abat de la drumul stabilit de alții. Citeşte tot articolul

Unamuno Cristul lui Velasquez coperta_02271436

„Cristul lui Velázquez” de Miguel de Unamuno: o apologie modernă a trupului cristic

 Miguel de Unamuno este mai cunoscut, probabil, ca eseist şi prozator şi mai puţin ca poet. Deşi a început să scrie destul de târziu poezie, la aproape patruzeci de ani, ceea ce i-a făcut pe unii critici să cârcotească, Unamuno a reuşit să se impună şi în acest gen literar. Poemul Cristul lui Velázquez pare a fi piesa de rezistenţă a poeziei unamuniene, deşi, din acest punct de vedere, nici textul său postum Cancionero, un fel de „jurnal poetic”, format din mai multe bucăţi poetice, nu trebuie ignorat.Citeşte tot articolul

res_9fe1a561609d787babdc016fe443ac6c

Întâlniri cu Jung de E.A. Bennet

C.G. Jung, prin carisma-i incontestabilă, dar și prin noutatea și îndrăzneala ideilor sale, a fost una dintre cele mai influente personalități ale secolului al XX-lea. S-a scris destul de mult despre persoana acestuia, dar și despre psihanaliză. Printre apropiații lui Jung, mai ales din ultima parte a vieții sale, s-a numărat și medicul E.A. Bennet, care a notat într-un mic jurnal, Meetings with Jung (1946-1961), apărut și la noi la Editura Trei cu titlul Întâlniri cu Jung, discuțiile avute cu psihanalistul elvețian de-a lungul a aproape douăzeci de ani. E.A.  Bennet a studiat filosofia și religia la Trinity College, apoi a fost numit preot al Bisericii Anglicane. În 1925, la același Trinity College, a absolvit medicina. Pe Carl Gustav Jung l-a întâlnit pentru prima dată la începutul anilor 1930, devenind, mai apoi, unul dintre cei care  au contribuit din plin la răspândirea psihanalizei jungiene în Anglia. Citeşte tot articolul

coperta Maria

Testamentul Mariei de Colm Tóibín

Testamentul Mariei este cel mai recent roman al lui Colm Tóibín şi, foarte probabil şi cel mai subversiv. Cartea a fost pe lista de nominalizări la Booker Prize în 2013 şi a avut o primire  foarte bună. Există chiar şi un filmuleţ, pentru cei interesaţi de informaţii suplimentare, în care se face o pledoarie pentru ca acest roman, şi nu altul, să ia Bookerul atât de râvnit. Citeşte tot articolul