De Peca Ștefan ați auzit deja. A scris unele dintre cele mai tari piese de teatru românești ale anilor 2000 (New York Fuckin' City, The Sunshine Play, The Complete Truth about the Life and Death of Kurt Cobain, România 21, Sfântul din Sfântul Gheorghe etc.), majoritatea punând sub lupă problemele acute ale realității. Pentru că le vrea experinețe de neuitat pentru public, Peca își documentează la sânge piesele (interviuri, diferite metode de cercetare etc.), imaginând apoi unghiuri inedite de abordare. Îi place să colaboreze cu teatre independente, își gândește proiectele în funcție de spectator, pe care se străduiește să-l pună mereu într-o relație vie cu actorul. Vede experiența teatrului ca pe o cutie magică, care oferă spectatorilor „indicii urgente și întrebări cu privire la starea lor”. Citeşte tot articolul
Tag: Ulise
Exilați de James Joyce: visători fără scăpare
Despre „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” de Aleksandr Soljeniţîn
Cele mai citite cărți pe care nu le-a citit de fapt nimeni
O zi cu Leopold Bloom – prima ediţie a Bloomsday în Bucureşti
10 melodii cu personaje literare în titlu
În urmă cu aproape două luni vă povesteam cum De veghe în lanul de secară, romanul de debut al lui J.D. Salinger, a fost cartea preferată a unor psihopaţi/criminali, cel mai celebru dintre toţi fiind Mark David Chapman, cel care l-a împuşcat pe John Lennon. Căutând cât mai multe detalii despre subiect, la momentul respectiv ne-am pus problema câţi alţi oameni au fost oare inspiraţi de Holden Caulfield la bune sau la rele? Acestea fiind date, am dat peste melodia "Who Wrote Holden Caulfield?" de la Green Day. Şi pentru că numele personajului nu este însă întâlnit în versurile melodiei, ne-am gândit să căutăm şi altele care să aibă în titlu nume de personaj literar, însă nu musai să şi vorbească despre el. Citeşte tot articolul
Cărți în .com/.co.uk (1-7 februarie)
13 romane celebre supuse cenzurii
Istoria cenzurii literare merge departe în trecut, până undeva în Evul Mediu. Biserica Catolică stipulează o serie de publicaţii care au fost interzise congregațiilor sale încă din vremuri străvechi până în 1966.
Legea Campbell din Marea Britanie, care datează din 1857, a fost un decret care definea obscenitatea și imoralitatea în literatură şi impunea cenzura în funcţie de anumite criterii. Ok, vorbim de epoca Victoriană aici, însă legea respectivă a creat un precedent pentru legile de gen care au venit în secolul XX inclusiv în SUA. Legea Campbell a rămas intactă preţ de aproape 100 de ani când a fost schimbată şi astfel au reuşit să reintre în atenţia cititorilor romane celebre, precum "Amantul doamnei Chatterley", care au făcut furori în prima jumătate a secolului trecut, însă supuse cenzurii.