Tag: Ulise

Artiștii și cărțile: Peca Ștefan – „«Ulise» are un rol enorm în cum scriu teatru”

De Peca Ștefan ați auzit deja. A scris unele dintre cele mai tari piese de teatru românești ale anilor 2000 (New York Fuckin' City, The Sunshine Play, The Complete Truth about the Life and Death of Kurt Cobain, România 21, Sfântul din Sfântul Gheorghe etc.), majoritatea punând sub lupă problemele acute ale realității. Pentru că le vrea experinețe de neuitat pentru public, Peca își documentează la sânge piesele (interviuri, diferite metode de cercetare etc.), imaginând apoi unghiuri inedite de abordare. Îi place să colaboreze cu teatre independente, își gândește proiectele în funcție de spectator, pe care se străduiește să-l pună mereu într-o relație vie cu actorul. Vede experiența teatrului ca pe o cutie magică, care oferă spectatorilor „indicii urgente și întrebări cu privire la starea lor”. Citeşte tot articolul


exilati james joyce

Exilați de James Joyce: visători fără scăpare

Nu prea mă dau în vânt după piesele de teatru atunci când vine vorba să le citesc dar se mai întâmplă totuși să-mi pice-n mână câte una și chiar să-mi placă. Așa a fost, spre exemplu, cu Exilați de James Joyce, o cărticică pe care am parcurs-o repede deși inițial nu am înțeles nimic din ea (cum, inițial, nu am înțeles nici din "Ulise", pe care, sincer, nu am fost în stare să o termin, și nici din "Portret al artistului la tinerețe", care e ceva mai ușor de parcurs și care mi-a plăcut). Citeşte tot articolul

Despre „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici” de Aleksandr Soljeniţîn

În noiembrie 1962, în paginile revistei Novîi Mir (Lumea Nouă), era publicat microromanul O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. Autorul, Aleksandr Soljeniţîn, va deveni celebru datorită acestei cărţi, publicate apoi în volum cu aprobarea lui Nikita Hruşciov, care se afla în plină campanie de „demascare“ a crimelor staliniste. Alexandr Soljeniţîn nu era străin de ororile lagărelor staliniste, orori descrise cu asupra de măsură în microromanul său. Citeşte tot articolul

Cele mai citite cărți pe care nu le-a citit de fapt nimeni

Ne scuzați, dar nu ne-am putut abține. Chiar dacă avem și noi propriile noastre secrete vinovate :) Dacă mă întrebați pe mine, marele clasic Dostoievski are o problemă mare: scrie cărți grele, dar pe care nimeni nu se poate abține să nu le citească. Câteodată am senzația că prima carte pe care au citit-o câte unii n-a fost Povești Nemuritoare, a fost Idiotul. Într-o lume în care cititul e din ce în ce mai mult o raritate, ai senzația că bătrânul rus s-a contectat direct la creierele fragile ale generației noastre. Poți să nu fi pus mâna în viața ta pe altceva în afară de Coelho și Dan Brown, dar, la naiba, trebuie să fi citit Crimă și pedeapsă. De fapt, se prea poate ca Dostoievski să fie unul dintre cei mai citiți scriitori ai zilelor  noastre. Și la ce tomuri a scris, să mai ciripească ceva teoreticienii ăia care zic că rasa umană se duce dracului! Citeşte tot articolul

O zi cu Leopold Bloom – prima ediţie a Bloomsday în Bucureşti

Pentru iubitorii literaturii lui James Joyce, 16 iunie este o zi specială: este ziua în care are loc acţiunea romanului Ulise, o aventură a unui „erou” al epocii moderne, pentru care simpla existenţă reprezintă un test dificil de trecut: în epoca modernă, pare a spune Joyce, a fi erou înseamnă a reuşi să supravieţuieşti rutinei de zi cu zi. 16 iunie 1904 este ziua în care James Joyce a cunoscut-o pe Nora, viitoarea lui soţie, şi, considerând că este ziua din care a început o nouă viaţă, a ales-o ca timp de desfăşurare pentru cele peste cinci sute de pagini ale romanului Ulise. În întreaga lume se serbează această zi, iar în 2012 a venit şi rândul Bucureştiului, într-un mediu cum nu se putea mai potrivit: în scuarul din faţa pubului James Joyce şi pe fundal, muzică irlandeză, în interpretarea unor muzicieni de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Citeşte tot articolul

10 melodii cu personaje literare în titlu

În urmă cu aproape două luni vă povesteam cum De veghe în lanul de secară, romanul de debut al lui J.D. Salinger, a fost cartea preferată a unor psihopaţi/criminali, cel mai celebru dintre toţi fiind Mark David Chapman, cel care l-a împuşcat pe John Lennon. Căutând cât mai multe detalii despre subiect, la momentul respectiv ne-am pus problema câţi alţi oameni au fost oare inspiraţi de Holden Caulfield la bune sau la rele? Acestea fiind date, am dat peste melodia "Who Wrote Holden Caulfield?" de la Green Day. Şi pentru că numele personajului nu este însă întâlnit în versurile melodiei, ne-am gândit să căutăm şi altele care să aibă în titlu nume de personaj literar, însă nu musai să şi vorbească despre el. Citeşte tot articolul


13 romane celebre supuse cenzurii

Istoria cenzurii literare merge departe în trecut, până undeva în Evul Mediu. Biserica Catolică stipulează o serie de publicaţii care au fost interzise congregațiilor sale încă din vremuri străvechi până în 1966.

Legea Campbell din Marea Britanie, care datează din 1857, a fost un decret care definea obscenitatea și imoralitatea în literatură şi impunea cenzura în funcţie de anumite criterii. Ok, vorbim de epoca Victoriană aici, însă legea respectivă a creat un precedent pentru legile de gen care au venit în secolul XX inclusiv în SUA. Legea Campbell a rămas intactă preţ de aproape 100 de ani când a fost schimbată şi astfel au reuşit să reintre în atenţia cititorilor romane celebre, precum "Amantul doamnei Chatterley", care au făcut furori în prima jumătate a secolului trecut, însă supuse cenzurii.

Citeşte tot articolul


Voi stiati de Bloomsday?

Eu am aflat joi si, pentru ca tot nu se serbeaza (inca) la noi, am asteptat un pic sa vedem reactiile. Bloomsday vine de la Leopold Bloom, numele eroului din Ulise, celebrul roman lui Joyce, si se serbeaza cat tine 16 iunie de lung, uneori pana pe 17, in neasteptat de multe parti din lume. Citeşte tot articolul