Tag: Veronica D. Niculescu

filb-2016

Ediție-bilanț a Festivalului Internațional de Literatură de la București

• Cea de a IX-a ediție: seri de lecturi publice și dezbateri la Clubul Țăranului: 8-9 decembrie 2016, ora 18.00 / eveniment la Universitatea din București: 7 decembrie, ora 18.00.• FILB – cel mai important festival internațional independent de literatură din România.• În cei nouă ani de existență, FILB le-a prilejuit cititorilor din București întîlnirea cu 114 scriitori din 25 de țări.• FILB este singurul festival de literatură din România care a fost prezentat public la cel mai important festival din lume, Edinburgh Festivals (august 2015).• În 2015, FILB a fost recompensat cu Premiul al II-lea la Gala Societății Civile. De asemenea, FILB a fost nominalizat în același an la Premiile Radio România Cultural, secțiunea „Cel mai bun festival al anului 2014”.• Detalii, pe www.filb.ro Citeşte tot articolul

cover

Interviu colectiv cu ilustratorii colecției „Basmul din buzunar”

La sfârșitul lui octombrie, Nemi a lansat o colecție absolut fermecătoare: „Basmul din buzunar”. Aceasta va cuprinde, așa cum ni se spune în comunicatul de presă distribuit cu această ocazie, „adaptări ale unor basme și povești românești și universale care au încântat generații întregi de cititori din întreaga lume”. Cărțile din colecție, cinci la număr momentan, sunt Muzicanții din Bremen, de Frații Grimm (ilustrații de Adriana Oprița-Gheorghe), Aladin și lampa fermecată, din O mie și una de nopți (ilustrații de Marina Plantus), Sarea în bucate, de Petre Ispirescu (ilustrații de Alexia Udriște), Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă (ilustrații de Alexandru Ciubotariu), Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu (ilustrații de Bianca Spătariu). Textele poveștilor au fost adaptate special pentru „Basmul din buzunar” de scriitoarea și traducătoarea Veronica D. NiculescuCiteşte tot articolul

alecart-filit-2016

Anchetă cu tineri Alecart: de ce citesc literatură română contemporană și ce ne recomandă

Din 2013 încoace, am fost în fiecare an la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și, de fiecare dată, m-au surprins, cu precădere, întâlnirile cu scriitori organizate de ALECART și de Clubul „Logos”. Tineri ieșeni inteligenți, bine pregătiți, citiți, cu întrebări pertinente, uimitoare, o efervescență pe care rar mi-a fost dat să o întâlnesc, vin cu sutele la aceste întâlniri din cadrul FILIT, din proprie voință, și discută cu autorii cărțile lor. Cititori care îți dau speranță - poate suna patetic, dar e ceva ce trebuie să simți pe propria piele cel puțin o dată în viață.  Citeşte tot articolul


nobelprize2016-lit

Anchetă: 18 scriitori români despre Premiul Nobel pentru Literatură 2016

Joi, 13 octombrie, s-a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016. Așa cum povesteam și ieri, printre altele, la Radio România Cultural, în emisiunea Adelei Greceanu, Timpul prezent în literatură (unde am fost invitată alături de criticul literar Luminița Corneanu), rostirea numelui câștigătorului de anul acesta mi-a blocat degetele pe tastatură. Nu pentru că nu-mi place Bob Dylan, poezia ori muzica sa (au contraire), ci pur și simplu pentru că am fost surprinsă, m-aș fi așteptat la absolut orice - în afară de asta. Cred că înțeleg statement-ul Academiei Suedeze, dar, în cazul acesta, cred și că trebuie, cumva, redefinite noțiuni precum operă literară și, de ce nu?, literatură. E posibil să nu mai putem opera cu aceleași concepte precum am făcut-o până astăzi. Ori, poate, să redefinim Nobelul pentru Literatură, așteptările pe care le avem când ne gândim la un astfel de premiu. Altfel, mesajul politic și social transmis mi se pare fabulos.  Citeşte tot articolul


afis_fill

Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă

Între 23-25 septembrie 2016, va avea loc la Bistrița prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă. Avînd la bază proiectul Cui îi e frică de literatură?, festivalul își propune să dezvolte o relație dinamică între cititori și scriitori prin evenimente care pun cititorul pe o poziție de forță. În acest sens, proza scurtă, unul dintre genurile care au cunoscut cea mai spectaculoasă revenire în literatura română a ultimilor ani, poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a cîștiga cititorii tineri de partea literaturii române actuale. Citeşte tot articolul

afis_spre_vai_de_jad

Lectură la Bucureşti din romanul „Spre văi de jad şi sălbăţie”, de Veronica D. Niculescu

Editura Polirom vă invită marţi, 20 septembrie, de la ora 19.30, la Librăria Cărtureşti Verona – Ceainărie (Str. Arthur Verona 13-15), la o întîlnire cu scriitoarea Veronica D. Niculescu, eveniment prilejuit de apariţia primului său roman, Spre văi de jad şi sălbăţie, la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, disponibil şi în ediţie digitală. Citeşte tot articolul

Spre văi de jad şi sălbăţie

(De)Spre văi de jad şi sălbăţie, noul roman scris de Veronica D. Niculescu

                               „Când cartea îşi va închide ochii, se vor deschide ai mei – şi ce vor vedea?                          Început de septembrie, castane sparte pe trotuare murdare călcate de oameni                            străini şi grăbiţi, încoace şi-ncolo.” Spre văi de jad şi sălbăţie, Veronica D. NiculescuRealitatea se desprinde, în noul roman scris de Veronica D. Niculescu, Spre văi de jad şi sălbăţie, în substraturi care împletesc monologul interior şi basmul, amintiri decupate geometric în timp cu detalii precise ale unor sentimente care descriu, în final, punctul central al cărţii. Citeşte tot articolul

20160724_154207

Ce cărți scrise de autori români citim vara aceasta

Chiar și înainte de cel mai mare târg de carte al anului, Gaudeamus, cărțile scrise de autorii români sunt în număr tot mai mare și par tot mai interesante. O schimbare notabilă în peisajul literar autohton, după cum se va vedea și în lista de jos, este numărul mai mare de cărți de proză scurtă și numărul mare de debutanți. Uneori prin concursuri de manuscrise, alteori fără, din ce în ce mai des cuvântul „debut” apare pe copertă sau în prezentarea cărții, iar ăsta e un lucru foarte bun. Pe de o parte, editurile prind curaj să investească în literatura română, pe de alta, autorii sunt tot mai atenți la scriitură și poveste și mulți se implică activ și în promovarea propriilor cărți. Iar din toată treaba asta, cititorii au numai de câștigat. Citeşte tot articolul

Integrala prozei scurte Beckett

Definiţia artistului în proza scurtă a lui Beckett. Cu ce se confruntă un scriitor?

„Nemaiauzind nemaivăzând îţi urmezi calea. Zi după zi. Aceeaşi cale. Ca şi când nu ar mai exista alta. Pentru tine nu mai există alta.” – S. Beckett Samuel Barclay Beckett s-a născut la 13 aprilie 1906, într-un suburbie a Dublinului. A studiat limbile moderne, a predat o perioada la Belfast, înainte de a se muta la Paris, unde a continuat să lucreze la unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale, romane, nuvele sau piese de teatru. Deşi ne este cu siguranţă mai familiar prin teatrul absurdului, proza sa în aceeaşi cheie demonstrează figura scriitorului care se numără printre cele mai importante nume din literatură. În 1953, se joacă în premieră, la Paris, piesa Aşteptându-l pe Godot. Printre cele mai cunoscute şi apreciate romane ale lui Beckett se numără Watt, Malone murind, Murphy şi How It Is. Citeşte tot articolul

hibernalia

Teatrul lumii este închis – „Hibernalia”, de Veronica D. Niculescu

Multe pagini de literatură română s-au scris în ultimii ani despre singurătate. De regulă, scrâșnit-revoltat sau tânguitor-întunecat. Veronica D. Niculescu scrie, însă, altfel despre singurătate. Sau, mai bine zis, scrie despre singurătatea unui altfel de om. Despre o singurătate plină de lumină și de împăcare în toată tristețea și durerea ei. În 2014, a publicat o primă cărticică numită Simfonia animalieră. În 2016, aceasta a fost continuată prin volumul Hibernalia. Astfel, nu doar una, ci două cărți mici-mici și pătrate (ca un CD, sugerată fiind și astfel muzicalitatea lor) putem lua acum în propriul mușuroi, pentru a le citi la lumina lăuntrică, așa cum își propunea autoarea acum câțiva ani. Citeşte tot articolul

Târgul de carte Bookfest 2016

Ce găsiți la târgul Bookfest 2016

Dacă în anii trecuți umblam prin târgurile de carte fără un scop precis, de data aceasta am stat cu ochii în patru la târgul Bookfest 2016, pentru a vă povesti și vouă cum a fost. M-am hotărât să merg chiar în prima zi, pentru a scăpa de aglomerația din weekend - chiar dacă atunci se organizează cele mai importante evenimente și lansări, nu prea mai găsești loc să te miști nestingherit prin standuri. S-a nimerit să fie chiar 1 iunie, zi pe care am sărbătorit-o la Bookfest, cot la cot cu cetele de copii mai mici sau mai mari care au participat la activitățile organizate special pentru ei. Citeşte tot articolul

chevalier

Urzeală și semințe de măr, despre „La marginea livezii”, de Tracy Chevalier

Îmi plac mult romanele lui Tracy Chevalier. Sunt romane istorice, scrise într-un stil lejer care nu lasă să se întrevadă imensa muncă de documentare din spatele poveștii. Cel mai mult îmi place felul în care scriitoarea americană recreează atmosfera istorică a cărților sale: Delft-ul medieval al lui Vermeer (Fata cu cercel de perlă), Parisul medieval al tapiserilor și vopsitorilor (Doamna și licornul), Londra de secol XVIII - în pragul iluminismului, dar ducând după sine moștenirile moravurilor medievale, noroiul și mirosurile pestilențiale puse alături de poezia și pictura lui William Blake (Simetria de temut) - sau nașterea timpurilor moderne - discuții despre evoluția și apariția omului apărute în febra vânătorii de fosile de la finalul secolului XIX (Făpturi uluitoare) - și noile moravuri sociale schimbate de feminismul în ascensiune (Îngeri căzători). Dincolo de personaje și povești, din romanele lui Tracy Chevalier îmi rămâne mereu în minte o anumită atmosferă specifică, un sentiment foarte precis al timpului descris. Citeşte tot articolul