Mâine, 19 mai, de la ora 12:00, va avea loc, la Timișoara, în Piața Libertății, un spectacol urban de lectură experiment: Concetrica. Acesta este organizat de Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, o instituție care are antecedente în această privință: în ultimii ani, B.J.T. a pus cap la cap numeroase proiecte creative menite să promoveze lectura, literatura, cartea.
În cadrul manifestării de mâine, un text literar va fi citit integral pe 1.000 de voci (numărul de participanți pe care mizează organizatorii), cititoare și cititori din categorii socio-profesionale diferite – persoane cu dizabilități, bibliotecari, elevi din întregul județ, reprezentanți ai altor instituții de cultură, ai I.S.U., Jandarmeriei, elevi, personalități culturale etc. Invitații din țară sunt scriitoarea Nora Iuga, managerul Bibliotecii Naționale a României, Claudia Șerbănuță, editorul și poetul Călin Vlasie. Alături de aceștia mă voi afla și eu și abia aștept să vă povestesc, după eveniment, cum a decurs acesta (a propos, sper să mă întâlnesc acolo și cu bookaholicii timișoreni).
„Concentrica deschide o serie de spectacole de lectură care vizează valorizarea locurilor de referință ale orașului, prin organizarea grupurilor de cititori în funcție de natura și structura locațiilor”, spun organizatorii. În avanpremiera manifestării, vă invit să citiți un scurt interviu cu Tudor Crețu, directorul B.J.T., despre evenimentul de mâine, textul care va fi citit, importanța lecturilor publice, reacțiile participanților, dar și cum obține Biblioteca Județeană Timiș fonduri pentru proiectele îndrăznețe pe care le propune.
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” (B.J.T.) organizează, pe 19 mai, Concentrica, un eveniment inedit. Data are o semnificație aparte? De unde vine numele spectacolului-lectură și ce presupune acesta?
Concentrica e un proiect care urmărește valorizarea, prin formatul manifestării, a unui spațiu. În cazul acestei prime ediții, e vorba de Piața Libertății (din Timișoara) și de noul ei look, care sugerează și numele evenimentului. E cea mai mare acțiune pe care am organizat-o până acum: peste 1000 de participanți. Dublu, să zicem, față de Pătura care citește, picnic urban de lectură lansat în 2013, și care a fost, între timp, organizat și la Sibiu, Craiova sau Lugoj.
Cine sunt participanții, cum ajungeți la ei, ce demersuri ați făcut în acest sens?
Am realizat o serie de parteneriate cu școli, instituții publice, ONG-uri. Începând cu 2011, am realizat constant manifestări la care au participat oameni din cele mai diferite categorii socio-profesionale. De la chelneri, la jandarmi. De la pompieri, la profesori. Promovăm lectura ca fenomen de coeziune socială, ca ritual comunitar, ca bucurie împărtășită.
Un text va fi citit integral în cadrul Concentrica (similar cu LecTura de Forță din octombrie 2015). Despre ce text vorbim? Cum l-ați ales?
La LecTura de forță s-a citit, în deschiderea celei de-a patra ediții a LitVest-ului, povestirea Valsuri nobile și sentimentale, care dă și titlul unui volum de Sorin Titel, personalitatea tutelară a bibliotecii noastre. Apoi, în noiembrie 2015, am continuat cu lectura integrală a celui de-al doilea volum al lui Ion Monoran, Ca un vagabond într-o flanelă roșie, în cadrul unui eveniment derulat în aceeași Piață a Libertății, unde, de altfel, e și sediul central al B.J.T. Încercăm să promovăm autori care definesc locul: Timișoara, Banatul în general. În acest sens, am editat, de pildă, integrala poetică a lui Monoran, Dragă poezie. „Textul” citit la Concentrica va fi, de fapt, un volum: O casetă cu șerpi, de Petre Stoica. Volumul a apărut la Cartea Românească, în 1970. Să mai spunem și că secția împrumut general poartă numele autorului Casetei cu șerpi.
Proiectele B.J.T din ultimii ani – LitVest, vestival național de literatură, Pătura care citește, Lecturi aprinse, LecTura în Forță etc., iar acum Concentrica –, vizibile pe plan național, au ca numitor comun lecturile publice. Sunt acestea cele mai potrivite modalități de a suscita interesul pentru lectură?
Sunt printre cele mai potrivite, oricum. Încercăm să creăm o tradiție. Să… ieșim în stradă spre a ne bucura de carte. Să readucem literatura printre oameni, printre necititori inclusiv.
Ce feedback ați primit în urma acestor evenimente – de adăugat în discuție și Fototeca B.J.T., unul dintre proiectele cele mai creative –, cum au reacționat timișorenii?
Cine se aștepta la pictoriale cu Adriana Babeți ca femeie de servici, Robert Șerban ca măcelar sau Vasile Ernu și Ștefan Manasia ca strungari? Oamenii s-au lăsat, așa zicând, surprinși. De la un cuvânt care încă îi face pe mulți să caște, bibliotecă, s-a ajuns la… căscatul ochilor la ce face Biblioteca Județeană Timiș. Mai e, oricum, mult până la departele visat/vizat. Am încercat să nu lăsăm cartea singură, să facem, adică, o promovare care să se ridice, prin creativitate și inedit, la nivelul ideii de literatură. Și nu numai. Să transformăm scriitorii în personaje, să readucem în atenție autori dispăruți, să creăm o lume în jurul cărții. Feedback-ul a fost, e cel puțin încurajator.
Cât de greu este să obțineți fonduri pentru proiectele B.J.T.?
Funcționăm sub tutela Consiliului Județean Timiș, instituție care a susținut și încurajat constant „schimbarea la față” a bibliotecii. Agenda culturală constituie, de altfel, unul dintre cele mai directe servicii oferite comunității.
