Din diferite motive, proza scurtă este în continuare văzută ca un fel de Cenușăreasă a literaturii. Editorii ar publica mai degrabă un roman decât un volum de nuvele, deși mulți scriitori sunt de părere că o nuvelă sau o povestire pot dovedi mai degrabă valoarea unei scriituri decât un roman.

Aceste chițibușării literare nu știu cât sunt relevante pentru cititori. De exemplu, eu ca cititor nu mi-am pus niciodată problema că aș citi mai degrabă roman decât proză scurtă și am început să mă gândesc la asta abia după ce această discuție a luat amploare în mediile literare.

Așa este, nu citești proză scurtă în același fel în care citești un roman: ritmul este diferit, fiecare bucată e o lume în sine, cu un vocabular diferit, mereu sunt alte personaje și întâmplări, și, de multe ori, după fiecare proză citită simți nevoia să iei o pauză, s-o asimilezi, s-o gândești.

Cenușăreasă sau nu, adevărul este că avem o grămadă de volume de proză scurtă apărute în ultima vreme, traduceri sau volume ale autorilor români, și multe sunt de-a dreptul excepționale. Mai jos am făcut o listă de 10 volume de proză scurtă, majoritatea apărute în ultimele luni, cărora ar fi bine să le acordați o șansă. Nu sunt cărți ușurele, însă încap foarte bine în bagajul de vacanță sau în geanta cu care mergi la birou. De exemplu, între Unirii și Pipera sunt 6 stații în care încape o întreagă lume (ficțională).

Am încercat să fac o selecție cât mai diversă, de la autori români ale căror volume au avut o foarte bună receptare critică, precum Bogdan-Alexandru Stănescu, Ana Maria Sandu sau Alex Tocilescu, la clasici moderni – Truman Capote, Ismail Kadare –, sau contemporani – Lydia Davis, Junot Díaz, Charles Bukowski, David Lodge –, până la autori de science-fiction (un alt gen ignorat de mulți cititori pe nedrept) – Ted Chiang. Sper să găsiți ceva care să vă placă și să vă țină companie în zilele lungi de vară care au mai rămas.

Copilăria lui Kaspar Hauser, de Bogdan-Alexandru Stănescu

Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sunt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilăria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămâne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vâscoasă a melancoliei. (©Editura Polirom)

Un impuls bizar, de Lydia Davis (trad. Luana Schidu)

Lydia Davis este una dintre cele mai bune scriitoare contemporane, al cărei talent o apropie de Hemingway, dar şi de Julio Cortazar, Kafka (devenit personajul uneia dintre povestiri) sau Milorad Pavic datorită insolitului cu tentă absurdă şi experimentală. Al doilea volum din intergrala prozei scurte – Un impuls bizar – include prozele din volumele Samuel Johnson este indingnat (2001) şi Tulburări diverse (2007). Traduse în limba română de Luana Schidu, aceste povestiri abordează într-o manieră originală subiecte precum dramele dintr-un cuplu, teama de moarte şi relaţiile familiale. (© Editura Vellant)

Uite-așa o pierzi, de Junot Díaz (trad. Daniela Rogobete)

New York Times Bestseller şi finalistă la National Book Award, Uite-aşa o pierzi este modalitatea câştigătorului de premiu Pulizer, Junot Díaz de a sărbători iubirea, cu toate faţetele sale: iubirea obsesivă, iubirea ilicită, iubirea pierdută, iubirea maternă.

În proza extrem de energică, inventivă, delicată şi amuzantă, poveştile din Uite-aşa o pierzi sunt expuse la dorinţa infinită şi slăbiciunea inevitabilă a inimii. Ne amintesc că pasiunea triumfă mereu în faţa experienţei şi că „timpul de înjumătățire al dragostei este veșnicia”.

Cu ABCul redacţional pe perete, arareori avem nevoie de o realfabetizare lingvistică. Însă Junot Díaz compune limbajul propriu al iubirii: de la naivitate la pasiune şi dezamăgire. Departe de Visul american şi de stereotipul dominican deopotrivă, enunţă cu umor sintagma celor două realităţi în dinamica interumană. (©Editura Black Button)

Povestea vieții tale, de Ted Chiang (trad. Ileana Busac)

Dintr-un turn Babel care face legătură între Pământ și sferele înalte într-o lume în care aparițiile angelice fascinează și înspăimânta, de la o modificare neuronală care elimină atracția exercitată de frumusețea fizică la un idiom străin care ne schimbă percepția realității, prozele lui Ted Chiang etalează puterea imaginației și subtilitatea inteligenței unui scriitor de succes.

Stând sub semnul întrebării, dar și sub semnul miracolului, volumul Povestea vieții tale merge dincolo de știință, în ținutul nesfârșit al ficțiunii care te provoacă să cauți neîncetat răspunsuri în universul din jur și în lumile invizibile. (©Editura Nemira)

Imperiul pisicilor, de Alex Tocilescu

„Alex Tocilescu este un tip cult, cu imaginaţie şi umor, căruia îi plac muzica, pisicile, conversaţiile şi satul 2 Mai. Aşa sînt şi povestirile lui populate cu extratereştri, politicieni, locatari de bloc, diavoli sau feline: au o naturaleţe absurdă, o impuritate elitistă şi un umor neconvenţional – trei atuuri care pe unii îi vor face să ridice statui, iar pe alţii din umeri. Căci în realismul paralel al lui Tocilescu se intersectează mai toate genurile: parodia şi parabola, satira şi apocrifa, farsa şi pornograficul, fantasy-ul şi autoficţiunea. Ingenioasele sale proze sînt punk, pulp, prozac. Ca şi cum Iisus, Harms şi Tarantino ar intra într-un bar unde cîntă David Bowie. Orice se poate întîmpla. Inclusiv ca barmanul să fie o pisică.” (Marius Chivu) (©Editura Polirom)

Integrala prozei scurte, de Truman Capote (trad. Constantin Popescu)

Integrala prozei scurte confirmă statutul lui Truman Capote de maestru al povestirilor. Eleganţa stilului, notele de ironie, umor sau melancolie se regăsesc în fiecare dintre textele sale, care, deşi diferite ca tematică, mergând de la supranatural la amintiri din copilăria petrecută în Sudul magnific, au în comun sensibilitatea şi subtilitatea analizei psihologice ce-i sunt caracteristice. Personaje neobişnuite, situaţii bizare, un montagne russes de emoţii – se regăsesc toate în povestirile din acest volum care-l plasează pe Capote la unul dintre cele mai înalte niveluri ale literaturii americane. (©Editura Art)

Firmanul orb, de Ismail Kadare (trad. Marius Dobrescu)

Sub forma unor metafore extrem de puternice, precum legea absurdă a orbirii tuturor celor suspectați că ar avea darul deochiului sau construirea, în palimpsest, a Hagiei Sofia peste vechea biserică creștină, Kadare spune povestea unei lumi pline de cruzime, dar și de farmecul specific al tărâmurilor atât de încercate, încât istoria lor pare să țină de ordinul miticului și fantasticului.

Parabole ale condiției umane, cele cinci nuvele istorice din acest volum dezvăluie aceeași scriitură profetică, epică a lui Ismail Kadare, care are în centru ținutul său natal: Albania. Un ținut al unei multitudini de popoare, limbi și religii care incarnează tragedia unei uri legendare. (©Editura Humanitas)

Pereți subțiri, de Ana Maria Sandu

17 poveşti dintr-un bloc cu patru etaje din Bucureşti. Vieţile personajelor comunică prin pereţii subţiri. În această comunitate de locatari vechi şi noi, intimitatea devine fluidă. Destinele personajelor se intersectează, apartamentele au propriile istorii, cuplurile îşi trăiesc sub ochii celorlalţi ritualurile şi descompunerea. Dincolo de uşile închise e o lume în mic, cu bucuriile şi tristeţile ei infinitezimale. (©Editura Polirom)

 

Bărbatul care nu voia să se dea jos din pat, de David Lodge (trad. Radu Paraschivescu)

Primul volum de povestiri al celebrului romancier britanic David Lodge.

„Povestirile realiste ale lui David Lodge îmbină cu eleganță rafinamentul și ingeniozitatea.” (The Sunday Times)

„Un volum de povestiri debordînd de prospețime și extrem de actual, dovedind un acut simț al observației, un volum pe care l-am dori de două ori mai mare!” (Financial Times)

„Povestirile lui David Lodge sînt la fel de pline de duh și de neașteptate precum sînt și romanele sale.” (The Times) (©Editura Polirom)

Povești despre nebunia obișnuită, de Charles Bukowski (trad. Gabriella Eftimie)

Tandru şi cinic, vulgar, sensibil, ironic şi empatic, Charles Bukowski oferă în Poveşti despre nebunia obişnuită o panoramă a vieţii din ghetourile şi mahalalele Los Angelesului postbelic, o lume aspră, cu propriile ei repere, pe care scriitorul o prezintă cu un umor sec şi un farmec greu de egalat. Alcoolici, jefuitori, puşcăriaşi, violatori şi nebuni trăiesc într-o lume a lor, pauperă şi dură, în care subzistă şi specia ciudată a scriitorilor şi poeţilor, descrisă cu sarcasm şi, în acelaşi timp, cu înţelegere de Bukowski, el însuşi personaj al propriei lumi, poet, parior la curse, alcoolic şi afemeiat.

Un tată iubitor care îşi întreţine familia din jafuri, o nuntă zen uşor caraghioasă, o pătură vie, care vrea să-l sugrume pe Bukowski în somn, un viol ambiguu, ucigaşi psihopaţi, poeţi răutăcioşi şi adesea ridicoli – toate istorisirile şi toate personajele construiesc un univers aparte, în care cultura înaltă şi cultura populară, muzica clasică, prostituatele, poezia şi cursele de cai ajung să coexiste firesc, într-o succesiune de scene de viaţă autentică. (©Editura Polirom)

Toate titlurile de mai sus (click pe titlu) pot fi cumpărate din librăria online Cărturești.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *